Constantin Săvulescu critică cheltuirea ineficientă a banilor publici din domeniul cadastrului

On apr. 23, 2018 0

Constantin Săvulescu este unul dintre profesioniștii din domeniul cadastrului. Materialele scrise de domnia sa, pe blogul său, avizate, argumentate, cu ironii fine, ar trebui citite, cu mare atenție, de mai-marii ANCPI. Pentru că, fără specialiști, fără profesioniști care știu, cum se spune, totul despre cadastru, despre probleme, provocări, soluții, mult-lăudatul Program Național de Cadastru și Carte Funciară va reprezenta un uriaș eșec!

Vă prezentăm, în continuare, un nou articol documentat, o lecție predată neavizaților din conducerea ANCPI, de către Constantin Săvulescu:

Acțiuni pentru Cadastru

Explicații

Unul dintre principalele lucruri care mă deranjează în ”activitatea” autorităților este cheltuirea ineficientă, fără rost, a banilor publici.

Sunt convins că oricăruia dintre cei care ne mai uităm la ce se întâmplă în țara ai cărei cetățeni suntem i s-a întâmplat nu odată să se întrebe referitor la o ”activitate” sau o ”realizare” a autorităților:

Oare cât a costat?
Este necesară?
Rezolvă ceva?
Este o prioritate?
etc.

Și de cele mai multe ori apreciem că a costat prea mult, că nu era necesară, că nu rezolvă nimic, că erau altele de făcut mai întâi etc.

Sigur că întrebările de mai sus pot fi subiective, pot fi datorate nepriceperii noastre într-un domeniu sau altul, pot fi rezultatul faptului că nu ne-am informat suficient, pot fi nejustificate etc.

Tocmai pentru a diminua aprecierile negative privind cheltuirea banilor publici, autoritățile trebuie să arate maximum de transparență și – mai ales – să facă efortul de a explica într-un mod cât mai accesibil și cât mai coerent că prețul este justificat, că ”acțiunea” sau ”realizarea” erau absolut necesare pentru că rezolvă cutare problemă care nu mai putea fi amânată etc.

Am scris această (poate prea lungă) introducere în dorința de a indica premisele de la care plec atunci când îmi exprim opiniile (critice) față de ”activitatea” autorității care gestionează domeniile în care m-am specializat și în care am profesat. Mă refer, desigur, la domeniile încadrate în știința ”Geodezie” (sau ”Măsurători terestre”, chiar dacă nu-mi place această denumire) cu toate ramificațiile sale, cele mai relevante din punct de vedere practic fiind Sistemul de referință pentru poziționarea în teritoriu, Cartografia (reprezentarea teritoriului pe hartă) și Cadastrul (evidența proprietății asupra terenurilor). Și mă refer, desigur, la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), autoritatea responsabilă pentru gestiunea și coordonarea domeniilor respective pe teritoriul României.

Doar în treacăt (pentru că nu acesta este subiectul articolului de față) cred că trebuie subliniat că deși Cadastrul pare preocuparea principală a autorității (așa cum se poate deduce și din denumirea ei), de fapt acesta nu se poate realiza fără Sistemul de referință pentru poziționare (ceea ce se înțelege de regulă prin ”Geodezie”) și fără Cartografie. Constat (poate este o percepție greșită și de aceea pomeneam mai înainte de necesitatea ca autoritățile să explice) că ”Geodezia” este oarecum rezolvată prin ROMPOS (Sistemul Românesc de Poziționare) care, cu toate sincopele în funcționare, își face datoria. În schimb Cartografia (harta teritoriului național) pare să fie total neglijată și aceasta ar putea fi una dintre cauzele ritmului total nesatisfăcător în care ”avansează” Cadastrul, în ciuda tuturor ”măsurilor de accelerare” (poate chiar aceste ”măsuri” să fie o altă cauză a ritmului de melc în care ”avansăm”).

Cum se cheltuie banii pentru cadastru

Și așa, tot făcând și desfăcând, am ajuns tot la Cadastru și la minunatul, magnificul, excepționalul ”Program Național de Cadastru și Carte Funciară” care, conform celor care l-au generat și adoptat, ar trebui să ducă la încheierea ”cadastrării” teritoriului național până în anul 2023, termen pe care cred că orice persoană cât de cât avizată îl consideră utopic.

Am găsit (destul de chinuit) pe site-ul ANCPI o secțiune denumită (neinspirat, după părerea mea) ”Documente” care conține o listă destul de criptică cu tot felul de chestii pe care este musai să le accesezi ca să afli despre ce este vorba.

Printre ”documente” am găsit două care mi se par interesante și ilustrative pentru modul în care consideră autoritatea (ANCPI) că rezolvă problema cadastrului:

Ambele documente sunt relativ ”seci” în sensul că nu explică, ci doar enunță. La ”Programul anual” apare mențiunea ”Anexa nr. 4 la Strategia anuală … pentru anul 2018”, deci este posibil ca în ”Strategia anuală” (pe care n-am găsit-o – poate n-am știut unde să caut) să existe ceva explicații, din păcate inaccesibile mie. Și – doar în treacăt – o observație: cred că dacă s-a precizat ”pentru anul 2018”, nu era cazul să se mai specifice și program ”anual”.

Spre deosebire de ”Programul anual al achizițiilor” care este ”anexă” la strategie, ”Planul de acțiuni” pare să fie document ”de sine stătător”, ceea ce ar fi impus oarece explicații (sau poate este extras din ”Programul național … 2015-2023”?), mai ales că – după părerea mea – ”programul achizițiilor” ar fi trebuit să fie o consecință a ”planului de acțiuni” (întâi stabilesc ce am de făcut și – după aceea – văd ce îmi trebuie pentru asta). În sfârșit: încurcate și neștiute (pentru mine) sunt căile ANCPI!

În absența unor explicații și justificări suplimentare, parcurgerea celor două documente este inevitabil superficială. Chiar și așa, numeroase poziții (acțiuni și achiziții) din cele două liste ridică mari semne de întrebare, așa cum voi încerca să arăt în doar câteva exemple.

Activități de informare și conștientizare a publicului

Titlul de mai sus reprezintă o ”secțiune” din ”planul de acțiuni” și pare să răspundă lipsei de explicații și justificări pe care o reproșam mai înainte, deci ar trebui să mă declar mulțumit, să-mi fac ”mea culpa” și să renunț la ”cârcoteală”.

Totuși, ceva, ceva mă determină să merg mai departe.

Așa cum se poate citi în ”plan”, ”activitățile de informare și conștientizare” se realizează prin ”Campanii de informare publică” (acțiunea 3) cuprinzând două componente:

3.1. ”Elaborarea, editarea și distribuirea de materiale de informare și conștientizare a publicului cu privire la înregistrarea sistematică a proprietăților” – 9,141 milioane lei în 2018;
3.2. ”Realizarea de campanii de informare publică organizate la nivel național și local” – 1,801 milioane lei în 2018.

Am arătat într-un articol anterior că eu consider inutilă și total neproductivă ”campania de informare publică” pusă în responsabilitatea prestatorului, conform ”Caietului de sarcini” de la ultimele achiziții de servicii de înregistrare cadastrală sistematică.

Până la urmă, prin ”reducere la absurd”, aș putea totuși admite că suntem, cu excepția celor care ne guvernează, o nație de neinformați și inconștienți care habar n-au ce este cadastru și la ce este nevoie de el. Deci ar fi necesar să fim informați pe acest subiect ca să conștientizăm. Dar, dacă pentru asta ”autoritatea” vrea să cheltuie aproape 11 milioane de lei doar în anul 2018, atunci pentru ce mai cere și prestatorului de servicii cadastrale să facă acest lucru?

Sau cumva, cel puțin o parte din cele 11 milioane se duc la plata serviciilor de cadastru sistematic? Mă îndoiesc.

Sau cumva, ca să nu se facă ”în paralel”, ”campania de informare” a fost eliminată din Caietul de sarcini pentru serviciile de înregistrare cadastrală sistematică? N-am auzit.

Sau cumva, cel puțin o parte din cele 11 milioane urmează să fie ”sifonată” la firme de publicitate în pregătirea campaniei electorale? Mă gândesc și eu …

Conversia în format digital a documentelor analogice

Ca și cel de mai sus, și acesta este titlul unei ”secțiuni” din ”planul de acțiuni”.

De asemenea, subiectul apare ca fiind absolut firesc, că doar trăim ”în epoca digitală” și numai ”înapoiații” mai umblă cu hârtii și dosare. Deci, nimic de reproșat: digitizarea este absolut normală și se încadrează firesc în acțiunea mai generală de modernizare și de-birocratizare a administrației publice românești. Totuși apar și aici câteva aspecte care – în absența unor explicații suplimentare (poate le aflu în urma campaniei de ”conștientizare”) – mă determină să cred că ceva nu este tocmai în regulă.

Astfel, la ”secțiunea” respectivă din ”planul de acțiuni” sunt precizate două activități:

5.1. ”Conversia în format digital a cărților funciare analogice” – 15,0 milioane lei în 2018 plus încă 223,7 milioane lei în 2019-2023;
5.2. ”Conversia în format digital a PAD-urilor analogice” (PAD = Plan de Amplasament și Delimitare) – 2,0 milioane lei în 2018 plus 19,6 milioane lei în 2019-2023.

Toate bune și frumoase!

Totuși, așa cum arătam în același articol anterior în cei circa 10 ani de când au început lucrările de cadastru sistematic, în toate caietele de sarcini documentele care trebuie livrate sunt cerute atât în format analogic (pe hârtie), cât și digital. De asemenea, conform regulamentului în vigoare, același lucru se întâmplă și în cazul lucrărilor de cadastru sporadic. Și atunci, dacă tot se predau în format digital, de unde mai vine nevoia asta de conversie?

Din câte știu, ANCPI estimează că pe teritoriul național ar exista circa 40 de milioane de ”imobile” (parcele). N-am motive să pun la îndoială estimația respectivă. Dat fiind că pentru întregul program 2015-2023 sunt prevăzuți la ”conversie” 345,5 milioane lei, ar rezulta că pentru un singur imobil ANCPI ar plăti circa 8,64 lei pentru ”conversie”. Nu e, totuși, prea mult?

Nu cumva documentațiile cadastrale sunt cerute și în format analogic (pe hârtie) pentru a ”justifica” nevoia de ”conversie”?

Poate că parcurgerea unei liste a firmelor care au obținut până acum contracte de ”conversie” ar putea ajuta foarte mult răspunsurile la întrebările de mai sus (și la altele). Zic și eu …

Alte activități ce decurg din derularea programului național

Acesta este titlul ultimei secțiuni (a șaptea) din ”planul de acțiuni”, secțiune ce cuprinde nu mai puțin de zece activități. Dintre acestea:

7.8. ”Monitorizarea socială a grupurilor vulnerabile în cadrul înregistrării sistematice, în vederea asigurării condițiilor de participare a persoanelor vulnerabile la procesul de înregistrare gratuită a proprietăților” – 6,1 milioane lei în 2018 plus încă 46,5 milioane lei în 2019-2023

Din nou trebuie să mă refer la un articol anterior în care arătam ce cred eu despre ”grupurile vulnerabile” și ce legătură au ele cu cadastrul.

În același timp, trebuie să recunosc faptul că sub nici-o formă nu reușesc să-mi dau seama (vârsta, lipsa de imaginație, …):

cum s-ar face monitorizarea asta?
cum ar aprecia ANCPI calitatea și nivelul de realizare ale acesteia?
ce ar trebui să livreze prestatorul care monitorizează?
de ce ”monitorizarea socială” ar fi treaba ”ANCPI și nu a Olguței, de exemplu?
și – mai ales – cum s-a ajuns la costurile respective?

Poate răspunsurile o să le aflu în urma campaniei de ”informare și conștientizare”. Sau poate nu …

7.7. ”Realizarea controlului calității lucrărilor de înregistrare sistematică” – 20,4 milioane lei în 2018 plus alte 80,9 milioane lei în 2019-2020

Din nou, cu jenă și umilință, trebuie să-mi recunosc ignoranța:

Nu știu ce naiba este asta!
Cine realizează ”controlul calității”?
Nu este acest control o sarcină (de serviciu) a personalului ANCPI și OCPI (că tot cresc mereu numărul de posturi)?
Nu se cere prestatorului un ”Raport privind controlul calității” din care ”achizitorul” serviciilor să poată trage concluziile necesare (dacă știe ce să ceară în acest raport)?

Am așa o bănuială că aici ar fi o intenție a ANCPI despre care am auzit mai demult niște zvonuri: ”externalizarea” activităților de verificare și recepție a lucrărilor de înregistrare cadastrală sistematică (funcționarii de la ANCPI și OCPI sunt suprasolicitați, nu pot – pe lângă sarcinile curente – să verifice documentele tehnice ale cadastrului sistematic și atunci operația asta este încredințată unor firme specializate). Cum nu știu dacă despre asta este vorba, nu comentez și aștept campania de ”conștientizare”…

7.10. ”Alte activități necesare, potrivit legii” – 70,6 milioane lei în 2018 plus încă 379,7 milioane lei în 2019-2023

Chiar simt că încep să am complexe: nu știu nici ce ar putea însemna ”alte activități”. Dar, dacă sunt ”necesare” și ”potrivit legii”, nu cred că trebuie să fiu îngrijorat: cu siguranță cei aproape o jumătate de miliard de lei prevăzuți pentru ”altele” vor fi cheltuiți cu maximă responsabilitate, eficiență și transparență, pentru binele cadastrului național.

Motivație

Din unele comentarii postate pe Facebook am constat că articolele pe care, din când în când, le scriu pe blog cu subiectul ”cadastru” au general și critici și reacții negative.

Asta mă bucură!

Mă bucură, pentru că, dincolo de interesul profesional pe care îl am față de acest domeniu (interes care nu s-a diminuat odată cu retragerea mea la pensie), unul dintre motivele care mă determină să le scriu este tocmai de a contribui la generarea de discuții (ar fi exagerat să le spun ”dezbateri”).

Am convingerea fermă că ascultând cât mai multe opinii, chiar defavorabile, chiar incorecte, chiar contrare realității, decidenții pot constata care este percepția asupra activității lor, pot analiza cauzele acestei percepții și pot – în final – adopta măsurile de corectare.

Eu cred că o opinie nu trebuie respinsă pentru că ar veni de la cineva considerat ”depășit” sau ”răuvoitor” sau ”defect”: ”chiar și un ceas care s-a oprit arată ora exactă de două ori pe zi”.

Tot ce scriu legat de un subiect oarecare, cadastru de exemplu, constituie opinii personale și exprimă modul (posibil subiectiv și deformat) în care percep eu ceea ce se întâmplă acum în domeniul respectiv.

Și îmi place să cred că dacă eu văd așa lucrurile, s-ar putea să mai fie și alții care le percep ca și mine sau măcar apropiat de modul în care le prezint eu.

Și dacă suntem mai mulți cei care percepem la fel lucrurile, atunci poate problema nu este (doar) a noastră.