X
    Categories: Anchete / Reportaj

Parcul Natural Vânători Neamţ, un loc magic ce nu trebuie ratat 

Parcul Natural Vânători Neamţ este o arie protejată constituită în anul 1999, cu statut de parc natural, destinată protejării moştenirii naturale, spirituale şi culturale a zonei, gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajului şi tradiţiilor locale, reintroducerii zimbrului în arealul său natural şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.

 Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale şi istorice; în consecinţă, obiectivele administraţiei parcului sunt diverse, legate de specificul local, în acord cu principiile general valabile ale managementului ariilor protejate. Existenţa tuturor acestor valori şi importanţa integrării armonioase a rezultatelor activităţii umane cu mediul înconjurător, necesită elaborarea şi implementarea unui plan de management specific ariei luate în considerare. În acest mod se poate urmări îndeplinirea obiectivului major al parcului, respectiv conservarea biodiversităţii, în cadrul unei strategii adecvate, prin măsuri cu caracter unitar, care să permită cunoaşterea cât mai detaliată a situaţiei existente şi stabilirea unor obiective realiste.

Parcul Natural Vânători Neamţ se află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, cu precădere în raza comunelor Agapia, Bălţăteşti, Brusturi,Crăcăoani, Vânători Neamţ, Raucesti, Pipirig si a oraşului Tg. Neamţ.

Accesul către Parcul Natural Vânători Neamţ este în principal posibil dinspre Tg. Neamţ, Piatra Neamţ, Vatra Dornei-Poiana Largului, Paşcani, Fălticeni, pe drumuri naţionale.

Scopul activităţii de management al Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ a fost definit astfel:

Parcul Natural Vânători Neamţ –  arie naturală protejată destinată gospodăririi durabile a pădurilor, conservării peisajelor caracteristice şi a trăsăturilor culturale şi spirituale, reintroducerii marilor ierbivore sălbatice  în arealele lor naturale şi încurajării turismului bazat pe aceste valori.

Obiectivele de management ale administraţiei parcului:

  1. a) Menţinerea biodiversităţii prin conservarea speciilor şi ecosistemelor cheie, precum şi a peisajelor din cuprinsul parcului;
  2. b) Reintroducerea în libertate a marilor ierbivore salbatice specifice Munţilor Carpaţi, dispărute din fauna României
  3. c) Menţinerea certificării managementului forestier adaptat obiectivelor ariei protejate Parcul Natural Vânători Neamţ;
  4. d) Atragerea turiştilor şi extinderea perioadei de şedere în zonă prin dezvoltarea ecoturismului şi promovarea valorilor natural spirituale, tradiţionale, istorice şi culturale ale regiunii;
  5. e) Sprijinirea comunităţilor în păstrarea valorilor culturale şi spirituale, a deprinderilor şi obiceiurilor tradiţionale, în beneficiul tuturor;
  6. f) Promovarea şi crearea oportunităţilor pentru dezvoltarea durabilă a economiei locale în concordanţă cu obiectivele parcului;
  7. g) Implicarea publicului şi a comunităţilor în conservarea valorilor parcului prin programe de educaţie şi conştientizare;
  8. h) Întărirea capacităţii administrative, stabilirea unor mecanisme adecvate pentru continuarea activităţilor specifice şi promovarea unei strânse colaborări cu factorii interesaţi din aria de cuprindere a Parcului Natural Vânători Neamţ.

Sediul Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ este amplasat în comuna Vânători, jud. Neamţ. Administraţia este dotata cu 4 autovehicule, precum si echipament de birou, tehnologie informaţională si echipamente de teren.

Cadrul natural deosebit al zonei şi liniştea aşezămintelor monahale au constituit în decursul timpului, sursă de inspiraţie pentru însemnaţi oameni de cultură şi artă.

Amintiri şi descrieri despre zonă sunt lăsate posterităţii de către Ion Creangă, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Calistrat Hogaş, Veronica Micle.

Mănăstirea Agapia a fost pictată în anul 1858 de către Nicolae Grigorescu, care a îmbinat tradiţia bizantină cu stilul neoclasic şi cu arta românească creată de geniul său artistic.

Sculptorul Ion Jalea a realizat statuia din bronz a Saftei Brâncoveanu, aflată în curtea mănăstirii Văratec. În muzeul mănăstirii se află şi lucrări ale Smarandei Neculce, nepoata cronicarului Ion Neculce.

Cetatea Neamţului, a fost stavilă în calea năvălirilor otomane, ungare sau polone, jucând un rol crucial în istoria Moldovei.

Toponimia locurilor este de asemenea încărcată de istorie (Săcăluşeşti – după numele tunarilor din oastea lui Ştefan, Vânători – după numele celor ce apărau cetatea şi vânau pentru curtea domnească).

Semnificative sunt şi toponime ca: pârâul Bourul, Vârful Cornurii, Piciorul Zimbrăriei, pârâul Bivolul, Piciorul Coarnele şi altele, strâns legate de existenţa bourului şi a zimbrului pe aceste meleaguri.

Rol deosebit în istoria şi cultura neamului au avut şi comunităţile mănăstireşti, între care M-rea Neamţului, (considerată de către specialişti ca cea mai elocventă expresie a stilului arhitectural gotic moldovenesc), adăpostind totodată o bibliotecă de cca. 15.000 volume, din care 549 manuscrise. Biblioteca este considerată a fi cea mai veche din ţară şi „cea mai bogată” prin numărul volumelor şi valoarea conţinutului lor.

În anul 1825, aici a fost tipărită pentru prima oară opera lui Dimitrie Cantemir „Descriptio Moldaviae”.

La nivel naţional, istoria, frumuseţile naturale şi semnificaţia religioasă şi culturală a acestei zone au fost asociate cu miturile, legendele şi tradiţiile. Parcul Natural Vânători Neamţ înseamnă un nivel ridicat de biodiversitate şi reprezintă o combinaţie unică de elemente naturale, religioase şi cultural-istorice.

Valoarea spirituală a zonei este legată de creştinismul ortodox. Un număr de 16 mănăstiri şi schituri renumite se găsesc în raza Parcului, pentru ca, împreună cu cele aflate în imediata apropiere, numărul acestora să se ridice la aproximativ 40. Aceste monumente, având o triplă valenţă (religioasă, culturală, istorică) sunt bine conservate şi se gasesc răspândite pe o zonă relativ restransă din suprafaţa Parcului.

În relativa apropiere a unei vechi mănăstiri s-au construit schituri care la randul lor, cu timpul, au devenit mănăstiri de sine stătătoare. Astfel se explică aceasta concentraţie nemaîntâlnită de lăcăşe de cult( pe plan mondial comparaţia se poate face cu Athos sau Meteora). Există mănăstiri fortificate precum Secu, dar şi splendori în lemn ca „Biserica dintr-un brad”, Agapia Veche , Sihla.

Arealul istoric al zimbrului cuprinde vestul, centrul şi sud – estul Europei. În România, dispariţia acestei specii a avut loc la sfârşitul secolului al XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, ultimele zone unde a mai putut fi întâlnit fiind  Munţii Călimani, Munţii Bârgăului şi estul Maramureşului.

Degradarea şi fragmentarea habitatului ca urmare a agriculturii intensive şi a exploatărilor forestiere, a vânătorii nelimitate şi a braconajului au fost principalele motive care au dus la descreşterea până la eliminare a populaţiilor de zimbru, astfel că după Primul Război Mondial, în anul 1919, acestea au dispărut în libertate în regiunea Bialowieza, pentru ca, în anul 1927, să se constate dispariţia zimbrului în libertate în regiunea vestică a Munţilor Caucaz.

Refacerea efectivelor s-a făcut pornind de la 54 exemplare aflate în captivitate, cu origine cunoscută, toate descendente din doar 12 exemplare, denumite fondatori. In România, începând cu anii 50 ai secolului trecut, exemplare de zimbru au fost aduse din Polonia si mai apoi din fosta URSS, pentru a fi ţinute în captivitate, în rezervaţii de zimbri şi grădini zoologice.

Refacerea speciei zimbru în România a început la data de 12 noiembrie 1958, cand o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia în pădurea Slivuţ-Haţeg, judeţul Hunedoara.

De la Slivuţ Haţeg s-au transferat exemplare în diverse puncte din ţară cum ar fi: Bucşani, Poiana Braşov, Gradina Zoologică Băneasa, Piteşti, Târgu Mureş etc. Ca urmare a împerecherilor repetate în cadrul unui grup restrâns, între exemplarele din cadrul rezervaţiei a apărut fenomenul de consangvinizare, născându-se exemplare cu o rezistenţă scăzută la factori de mediu, înregistrându-se nu de puţine ori chiar decesul descendenţilor la naştere. Deşi s-au făcut numeroase demersuri în sensul aducerii de noi exemplare de zimbri din alte ţări, nu s-a reuşit acest lucru.  Ultimul transfer s-a înregistrat în  2002 când  s-au adus 3 exemplare din Rezervaţia de Zimbri Bucşani.

La nivelul anului 2009, în România, zimbrul poate fi întâlnit în condiţii de captivitate în 2 locaţii aflate în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor şi anume, în grădina zoologică Vânători Neamţ (6 exemplare) şi în rezervaţia Haţeg Slivuţ (6 exemplare), precum şi în Grădina Zoologică Târgovişte (1 exemplar). Efectivul aflat în captivitate înseamnă 13 exemplare adică 19% din totalul populaţiei de zimbri din România, la nivelul anului 2009.

Grădina  Zoologica Dragoş Vodă Vânători Neamţ

La Gradina Zoologică de la Vânători Neamţ, zimbrii au fost aduşi prima dată în anul 1969, când au fost aduse 3 exemplare de zimbri de la Rezervaţia Haţeg Slivuţ. Cea mai numeroasă populaţie de zimbri în cadrul Grădinii Zoologice a fost un număr de 12 exemplare în anul 1977. În momentul de faţă se găsesc 6 exemplare de zimbri într-unţarc de 4 ha.

2.Zimbrul in semilibertate si libertate

Efective de zimbri în semilibertate se găsesc doar în două rezervaţii administrate de Regia Naţională a Pădurilor (RNP), Neagra Bucşani – Direcţia Silvică Târgovişte (peste  25 exemplare aflate într-o împrejmuire de 160 hectare) şi Vânători Neamţ – Direcţia Silvică Piatra Neamţ (22 exemplare aflate într-o împrejmuire de 180 hectare). Populaţiile aflate în semilibertate reprezintă 81% din totalul populaţiei de zimbri din România, la nivelul anului 2010.

Parcul Natural Vânători Neamţ

Un efectiv de 22 de exemplare de zimbri  se afla un Tarc de Aclimatizare al Zimbrilor  de 180 de ha, localizat in comuna Vanatori Neamt.

Un proiect de reintroducere în libertate a zimbrului se desfăşoară sub directa coordonare a Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamt, program început în cadrul proiectului „Managementul Conservării Biodiversităţii”, finanţat de către Banca Mondială, Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor.

Sursa: http://www.bisonbonasus.ro/zimbraria-dragos-voda/

Iulian Badea :