Taxa clawback a crescut cu 60% în ultimii doi ani

0

În primul trimestru al anului 2018, taxa clawback a ajuns la 24,1%, cu 60% mai mare comparativ cu același trimestru al anului 2016.

Nivelul suprataxării, unic în Europa, corelat cu prețul medicamentelor stabilit la nivelul minim european, a dus la retragerea de pe piață a sute de produse. Riscul ca multe alte medicamente să dispară de pe piață este major în condițiile în care estimările Asociaţiei Române a Producătorilor de Medicamente (ARPIM) arată că în primul trimestru al anului 2019 taxa clawback poate atinge pragul de 27%, un maxim istoric, dacă luăm în considerare şi revizuirea prețurilor care va fi finalizată în octombrie.

Soluția propusă de ARPIM vizează plafonarea taxei clawback, însă este o soluție care poate fi benefică sistemului de sănătate doar în condițiile creșterii bugetului alocat medicamentelor cu 17% față de nivelul actual. ARPIM a înaintat autorităților o serie de soluții alternative de finanțare.

„Încă din anul 2012, sistemul actual de implementare a taxei clawback se bazează exclusiv pe producătorii de medicamente pentru acoperirea creșterii nevoilor de tratament ale pacienților români. Însă, dispariția medicamentelor de pe piață a arătat că un astfel de sistem nu este sustenabil.

Am propus o serie de soluții pe termen scurt care pornesc de la premisa că modificarea taxei clawback trebuie să înceapă cu creșterea bugetului alocat medicamentelor, care astăzi este la același nivel ca acum 6 ani. Totodată, este important să menționăm că orice schimbare în mecanismul de implementare a taxei clawback, cum ar fi excluderea din calculul taxei a medicamentelor cu prețuri sub 10 lei sau 25 lei, fără resurse financiare adiționale, va avea drept consecință creșterea suprataxării la un nivel între 26% și 30% pentru toate celelalte medicamente. Consecințele vor fi resimțite de pacienții români care riscă să găsească din ce în ce mai puține medicamente în farmacii”, a declarat Liviu Popescu, Director Relații Externe al ARPIM.

Taxa clawback plătită de producătorii de medicamente începând cu anul 2012 este în valoare de 8,4 miliarde lei, cumulat.  Astfel, producătorii au plătit pentru tratamentul a 1 din 4 pacienți români. Este un mecanism nesustenabil, care contribuie la crizele de medicamente cu care se confruntă sistemul de sănătate.

 

„Grupul de lucru constituit de Ministerul Sănătății pentru regândirea taxei clawback arată faptul că autoritățile au înțeles urgența de a identifica un mecanism funcțional pentru implementarea unei taxe sustenabile, predictibile, care să fie în beneficiul pacienților români.

ARPIM este parte din grupul de lucru și, ca asociație profesională, reprezentând 70% din valoarea pieței de medicamente, ne anunțăm încă o dată disponibilitatea de a coopera deschis cu autoritățile și toți actorii implicați pentru dezvoltarea unui nou mecanism de calcul al taxei. Taxa crește alarmant și toate estimările ne arată că va fi din ce în ce mai mare. Situația trebuie să se schimbe”, a adăugat Liviu Popescu.

Despre Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)-www.arpim.ro-este organizația care susține obiectivele comune ale celor mai importante 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente originale, prezente în România.

Membrii ARPIM investesc permanent în cercetare și dezvoltare, cu scopul de a le oferi pacienților medicamente originale și inovatoare, care salvează anual mii de vieți. Principalul obiectiv al Asociației este creșterea accesului pacienților la medicamente, ameliorarea calității vieții pacienților și implicit creșterea speranței de viață a românilor.

ARPIM este afiliată la Federația Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA)-www.efpia.com-organizația europeană care reunește cele mai importante companii farmaceutice internaționale, recunoscute datorită rezultatelor la nivelul comunității științifice internaționale.

Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie, A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis Pharma, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Roche, Sanofi România, Servier Pharma, Shire, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.