Mircea Negulescu nu scapă de controlul judiciar

Instanța supremă a decis, marți, să respingă contestaţia formulată de Mircea Negulescu la măsura controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, în dosarul în care fostul procuror este cercetat pentru participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă. Decizia ICCJ este definitivă. 

„Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul Negulescu Mircea împotriva ordonanţei din data de 27.07.2018 emisă în dosarul nr. 19/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Obligă petentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu, azi, 31 iulie 2018”, este decizia ICCJ în cazul contestaţiei formulate de Mircea Negulescu.

Mircea Negulescu a contestat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie măsura controlul judiciar, după ce Parchetul General a anunţat vineri că atât el, cât şi fostul şef al DNA Ploieşti Lucian Onea au puşi sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile într-un dosar în care este cercetat pentru participaţie improprie, sub forma complicităţii, la săvârşirea infracţiunii de inducere în eroare a organelor judiciare şi complicitate la infracţiunea de represiune nedreaptă. Negulescu a declarat că a contestat măsura controlului judiciar impusă de Parchetul General deoarece la audieri procurorul nu i-a oferit dreptul la un avocat din oficiu.

În sala de judecată, Mircea Negulescu a declarat că procurorii de la Parchetul General i-au încălcat dreptul la apărare, informează Agerpres.

„Pe tot parcursul urmăririi penale, din 23 iunie 2018, mi-a fost încălcat dreptul la apărare de către organul de urmărire penală. Din acte puteţi observa că, pe 23 iulie, a fost extinsă urmărirea penală şi continuată in rem faţă de o nouă infracţiune. Apoi, s-a continuat urmărirea penală in personam pe 24 iulie, iar pe 25 iulie am dobândit calitatea de inculpat, fără ca înainte să-mi fie adusă la cunoştinţă calitatea de suspect. Abia în data de 27 iulie mi s-a adus la cunoştinţă. Extinderea a fost bazată pe un proces verbal de sesizare din oficiu. Ordonanţa prin care s-a dispus controlul judiciar este lovită de nulitate absolută, deoarece când mi s-a adus la cunoştinţă am cerut organului de urmărire penală termen pentru a-mi construi apărarea. Mi s-a refuzat, deci invoc un motiv de nulitate”, a afirmat Negulescu.

El a precizat că a indicat în plângere motivele de netemeinicie.

„Faptele pretins comise au fost săvârşite în anul 2015, statutul meu personal şi profesional s-a schimbat în totalitate, nu mai activez în procuratură de un an şi cinci luni, nu există pericolul social, sunt suspendat din funcţie. În toată perioada din 2015 până acum, persoanele care fac acuzaţii au ieşit public şi au pus presiune. Este evident că restrângerea drepturilor şi libertăţilor în cazul meu este netemeinică. Am grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din 2009, am fost procuror inspector. Am venit mereu la Parchet, am mers la acţiunile disciplinare (…) Sunt emoţionat, după 20 de ani de magistratură am ajuns în poziţia de inculpat în faţa dumneavoastră”, le-a spus Negulescu judecătorilor.