Discursul ministrului Deneș, la Manifestările Internaționale ale Silvicultorilor de la Călimănești-Căciulata

Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a ținut un discurs, pe cât de concis, pe atât de apaludat, la Manifestările Internaționale ale Silvicultorilor, organizate la Călimănești-Căciulata.

“Stimați silvicultori,

Stimați oaspeți de peste hotare,

Doamnelor și Domnilor,

Mă simt onorat pentru faptul că m-ați invitat să particip la acest eveniment prilejuit de Manifestările Internaționale ale Silvicultorilor, eveniment care este organizat de Federația Sindicatelor Silva și la care participă oaspeți din Croația, Germania, Polonia, Serbia, Moldova, Turcia, Ucraina și Ungaria. Prezența mea aici este o dovadă în plus a prețuirii pe care o am atât față de pădure, cât mai ales față de dumneavoastră, cei care v-ați dedicat viața profesională silviculturii.

O dată cu dezvoltarea în ritm accelerat a societății actuale și suprapopularea zonelor care oferă condiții ideale pentru viață și business, crește și presiunea pe care omenirea o pune pe pădure. Pe de-o parte, lemnul este o resursă foarte importantă în industrie, este material de bază în construcții și încă se utilizează într-un procent semnificativ pentru încălzirea locuințelor, iar pe de altă parte,  pentru extinderea zonelor de locuit, a zonelor industriale și a celor de agrement, suntem tentați să ”abuzăm” de pădure şi să lăsăm o amprentă antropică poate mult prea mare asupra biodiversităţii.

Dumneavoastră, silvicultorii, sunteți cei chemați și cei responsabili pentru managementul pădurii în contextul ”agresiunilor” societății actuale și totodată aveți obligația să păstrați această moștenire inestimabilă în bună stare, pentru a o transmite cât mai puțin alterată viitorimii.

Totodată, cred sincer că toți suntem conștienți de importanța pădurii într-un moment în care schimbările climatice și încălzirea globală, fenomene cauzate de poluare dar și de defrișările înregistrate la nivelul întregii planete, produc pierderi de vieți omenești, produc imense pagube materiale și duc la dispariția unor specii.

În ceea ce privește România, subliniez faptul că țara noastră este în plin avânt economic, iar sectorul forestier reprezintă un factor care contribuie substanțial la Produsul Intern Brut, deci și la creșterea bunăstării cetățenilor. Este bine știut faptul că pădurea furnizează lemnul, cea mai importantă materie primă regenerabilă care se utilizează în majoritatea activităţilor economice.

În afara lemnului, ca materie primă principală, mai există și alte produse oferite de pădure. Printre acestea amintesc: puieţii forestieri şi ornamentali din pepinierele silvice, arborii şi arbuştii ornamentali, pomii de Crăciun, răchita, seminţele forestiere, fructele de pădure, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice, răşina, vânatul, peştele şi mierea de albine, toate acestea putând fi colectate de pe cuprinsul fondului forestier.

Menționeaz aici că fondul forestier naţional înseamnă o suprafaţă de 6,5  milioane hectare, ceea ce reprezentă 27,5 % din teritoriul României.

Din această avuție națională, statul deține în proprietate 3,1 milioane de hectare, iar restul, respectiv  3,4 milioane de hectare, reprezintă proprietate  privată a unor persoane fizice și juridice, a unor asocieri și, inclusiv, a unor UAT-uri.

Pentru a îngriji o asemenea bogăție avem nevoie de o strategie coerentă care să ne asigure o dezvoltare durabilă prin care să reușim satisfacerea nevoilor prezentului, fară a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.

În ceea ce mă privește, din primul moment în care am ocupat funcția de ministru, mi-am asumat responsabilitatea de a gestiona domeniul păduri într-un mod durabil din perspectivele economică, socială și de mediu, conform Programului de guvernare.

Din poziția de ministru al Apelor și Pădurilor a trebuit să am în vedere faptul că jumătate din suprafața fondului forestier național este în proprietate privată, ceea ce m-a determinat să propun în Guvern adoptarea unor măsuri specifice.

România, conform Constituției, garantează și protejează proprietatea privată, iar acolo unde proprietarul, din varii motive, nu-și mai poate îngriji proprietatea statul intervine și-l sprijină financiar pentru a-și putea asigura cel puțin paza proprietății. Aceasta a fost prima modificare legislativă pe care am făcut-o la preluarea mandatului și acest lucru trebuie să fie o piatră de temelie pentru buna administrare a pădurilor și pentru gestionarea durabilă a fondului forestier.

Strategia forestieră și modul în care Ministerul Apelor și Pădurilor își coordonează politicile trebuie să corespundă principiilor dezvoltării durabile și trebuie să ofere repere de predictibilitate domeniului forestier pentru următorii 10 ani.

În acest sens, la nivelul autorității este în procedură de aprobare o nouă strategie forestieră, 2018 – 2027, a cărei viziune de dezvoltare a sectorului forestier este cuprinsă în deviza: “O Românie în plină dezvoltare în care sectorul silvic contribuie la bunăstarea oamenilor într-un mod durabil din perspectivă economică, socială și de mediu”.

Satisfacerea cererii noastre de lemn și asigurarea exploatării durabile a pădurilor nu sunt interese antagonice, lemnul fiind o bogăție naturală  regenerabilă, dar menținerea echilibrului între exploatare-regenerare este o eternă provocare. Dacă acest echilibru este asigurat, înseamnă că atât legiuitorul cât și cei chemați să aplice în practică prevederile au reușit.

De asemenea, noi ne-am  propus să corelăm activitățile sectorului forestier cu cele ale altor domenii conexe cum ar fi: mediu, agricultură și dezvoltare rurală, energie, educație, turism.

Obiectivul general al acestei strategii este: “Armonizarea funcțiilor pădurii cu cerințele prezente și viitoare ale societății românești prin gestionarea durabilă a resurselor forestiere naționale.”

Astfel, dorim să direcționăm acțiunile principalilor factori co-interesați în gestionarea pădurilor, având în vedere condiționalitățile și interdependențele sociale, economice și tehnologice, în contextul mai larg al protecției mediului, printr-o abordare policentrică a politicii forestiere.

Impactul Strategiei Forestiere Naționale 2018– 2027 asupra sectorului este de natură socială (ex. crearea de noi locuri de muncă în sectorul forestier), instituțională (ex. întarirea capacității manageriale a autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și a structurilor ei teritoriale), politică (ex. reducerea ingerinței politice prin criterii manageriale competitive), legislativă (ex. debirocratizarea normelor care reglementează sistemul), de mediu (adaptarea continuă a pădurilor la schimbările climatice), silviculturală (ex. creșterea suprafeței împadurite), fiscala (ex. creșterea valorii adăugate a produselor specifice sectorului, reducerea ponderii pieței negre a lemnului) și economică (ex. creșterea gradului de accesibilizare a fondului forestier național ).

Privind spre viitor, vreau să amintesc câteva realizări din cele 7 luni de mandat. Astfel, cu scopul reducerii tăierilor ilegale, s-a dezvoltat Sistemul Național Integrat de Urmărire a Trasabilității Materialelor Lemnoase (SUMAL), program  realizat de către specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor în colaborare cu cei ai Serviciului Român de Telecomunicaţii Speciale (STS), în trimestrul I 2018.

De asemenea, am modificat legislația în vigoare pentru a facilita extinderea Sistemului național de perdele forestiere de protecție. În 2018, vom planta peste 100 de hectare de perdele forestiere pe autostrăzile și drumurile naționale.

Și nu în ultimul rând, am modificat Codul silvic urmărind trei aspecte principale: lemn de foc pentru populaţie, lemn de lucru pentru industrie și stabilirea unor proceduri clare de urgentare a recoltării celor 2 milioane metri cubi de produse accidentale blocate din 2017 în păduri.

De-a lungul timpului, de la o epocă la alta, am trăit mărirea și decăderea bronzului, a fierului, a aurului, iar astăzi trăim apogeul metalelor rare și al  sticlei. S-ar putea desprinde de aici ideea că lemnul este trecător, mai ales într-o lume în care plasticul a devenit rege. În opinia mea, nimic nu este mai fals, nimic nu este mai neadevărat! Oriunde ne-am regăsi, oriunde ne-am afla pe scara timpului, existența omului și evoluția acestuia au depins de lemn și vor depinde din ce în ce mai mult, odată cu epuizarea zăcămintelor de hidrocarburi.

Avem o misiune grea, aceea de a ne asigura necesarul curent de lemn pentru a ține motoarele economiei în funcțiune, pentru a avea liniște socială, dar în același timp trebuie să facem tot posibilul pentru a asigura un echilibru permanent între pădure și nevoile societății, mai ales în contextul  încălzirii globale și a schimbărilor climatice.

Vă mulțumesc pentru atenție și urez succes lucrărilor care vor avea loc în cadrul Manifestărilor Internaționale ale Silvicultorilor!”, a precizat, în discursul său, ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș.