O delegație a Comisiei de la Veneția vine la București pe 13 și 14 septembrie

0

O delegaţie a Comisie de la Veneţia se va afla în România în 13 şi 14 septembrie, în vederea pregătirii unei opinii privind modificările aduse recent Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Avizul Comisiei de la Veneţia a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar concluziile evaluării ar urma să fie prezentate în 19 octombrie.

Potrivit unui comunicat de presă de pe site-ul Consiliului Europei, delegaţia Comisiei de la Veneţia se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis, cu ministrul Justiţiei, cu conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului General, DNA, DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi cu reprezentanţi ai Parlamentului, asociaţii de judecători şi procurori şi organizaţii ale societăţii civile.

Sursa citată menţionează că avizul a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

La începutul lunii iulie, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a făcut apel la autorităţile din România să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia înainte de a face alţi paşi pentru modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, el spunând că aceste reforme riscă să încalce obligaţiile internaţionale ale României, în special cele impuse de Convenţia penală privind corupţia, identificate în recentul raport GRECO.

„Fac apel către părţile implicate să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia şi să o ia în considerare înainte de a urma alţi paşi pentru a modifica Codul Penal şi Codul de Procedură Penală din România. Aceste reforme riscă să încalce obligaţiile internaţionale ale României, în special cele impuse de Convenţia penală privind corupţia, identificate în recentul raport GRECO. Ca membru al organizaţiei noastre, România are datoria de a apăra statul de drept”, afirma secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

El mai spunea că Consiliul Europei va continua să urmărească cu atenţie desfăşurarea evenimentelor din România şi este pregătit să asigure expertiză dacă este nevoie.

Avizul Comisiei de la Veneţia a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar evaluarea urmează să fie prezentată în 19 octombrie.

Alături de recomandările GRECO, acest aviz are rolul de a identifica cea mai bună soluţie posibilă pentru abordarea problemelor generate de proiectele de amendamente, în conformitate cu standardele europene şi cu angajamentele europene ale României, preciza Consiliul Europei.

Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat în sesiunea extraordinară a Parlamentului din luna iulie de către plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 167 de voturi ”pentru”, 97 de voturi „împotrivă” şi 19 abţineri, în condiţiile în care erau necesare minimum 165 de voturi favorabile, iar printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.

Printre cele mai importante modificări la Codul penal se numără redefinirea abuzului în serviciu şi abrogarea neglijenţei în serviciu.

Astfel, a fost eliminată din sfera infracţiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament şi Guvern, iar articolul 298 din Codul penal privind neglijenţa în serviciu a fost abrogat.

Totodată, comisia a decis modificarea definiţiei din Codul penal a grupului infracţional organizat, în sensul că nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi fără a avea o continuitate.

Cea mai contestă modificare este cea a Articolului 297 cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu. Acesta a fost modificat astfel că infracţiunea nu se pedepseşte dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie – 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obţine foloase materiale necuvenite pentru sine, soţ sau rude până la gradul II.

„Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, este noua formă a articolului.

Forma actuală a articolului privind abuzul în serviciu nu prevedea un prag până la care fapta nu se pedepseşte penal: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, scrie în actuala formă a infracţunii de abuz în serviciu din Codul penal”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.