Romsilva a inaugurat expoziția „100 de ani de silvicultură în România” dedicată Centenarului Marii Uniri

0

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inaugurat miercuri, 5 septembrie, la Muzeul Cinegetic al Carpaților ”Posada”, Expoziția Jubiliară ”100 de ani de silvicultură în România”, eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918, când toate provinciile locuite de români s-au unit într-un singur stat.

La vernisajul expoziției au participat Ioan Deneș, ministru al Apelor și Pădurilor, Ciprian Dragoș Pahonțu, director general al Romsilva, reprezentanți ai Agenției ”Moldsilva” din Republica Moldova, silvicultori în activitate sau pensionari, reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură, ai mediului academic sau cercetători, membri ai organizațiilor profesionale, precum și reprezentanți ai autorităților locale.

Expoziția Jubiliară ”100 de ani de silvicultură în România” cuprinde peste 600 de piese, între care amenajamente silvice vechi de peste un secol, hărți, cărți vechi, reviste de colecție, unelte și instrumente folosite de-a lungul timpului în silvicultură, uniforme, mașini de calcul, precum și fotografii și filme de epocă, prezentate interactiv. Expoziția prezintă, în detaliu, activitatea silvicultorilor români de-a lungul ultimului secol și modul cum au gestionat pădurile din România, după Marea Unire din 1918.

Evenimentul este organizat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva sub egida Ministerului Apelor și Pădurilor, în colaborare cu Asociația Administratorilor de Păduri din România, Agenția ”Moldsilva” din Republica Moldova, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, Federația Sindicatelor din Silvicultură ”Silva”, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Societatea ”Progresul Silvic”, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești și Colegiul Tehnic Forestier din Câmpina.

În acest an, Ministerul Apelor și Pădurilor și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente. Silvicultori din România și Republica Moldova au aniversat în luna aprilie Centenarul Unirii Republici Democrate Moldovenești cu Regatul României, prin plantarea simbolică a ”Pădurii Centenar” pe ambele maluri ale râului Prut, iar în această lună va fi inaugurat ”Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori la punctul de întâlnire a celor trei mari provincii istorice românești, Țara Românească, Moldova și Transilvania.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de păduri proprietatea publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață de aproximativ 850 de mii de hectare.

Discursul ministrului Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, susținut cu ocazia acestui eveniment

“Bună ziua, doamnelor și domnilor!

Vă mulțumesc și sunt onorat pentru invitația de a vernisa expoziția „100 de ani de silvicultură în România”, eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri.

Minunatul Muzeu Cinegetic al Carpaților Posada este o instituție care adăpostește unele dintre cele mai interesante colecții din România, exponate semnificative ale faunei munților noștri, dar totodată se pot vedea și obiecte care vorbesc despre locuitorii meleagurilor românești, strămoșii noștri, care au trăit de-a lungul veacurilor, permanent, în armonie cu natura.

În general, Muzeul este un loc care te copleșește prin varietatea exponatelor sale, dar, în același timp, te și provoacă să afli și mai multe informații despre frumusețile și bogățiile pădurilor noastre.  La patrimoniul muzeal existent, deosebit de valoros, am bucuria și nerăbdarea să văd expoziția pe care o vernisăm astăzi. RNP – Romsilva a avut excelenta idee – motiv pentru care îl felicit pe domnul director general Dragoș Ciprian Pahonțu- de a  organiza o colecție muzeală dedicată silviculturii românești, intitulată „100 de ani de silvicultură în România”.

Doamnelor și domnilor

Înțeleg că este o expoziție complexă, la finalul căreia, chiar dacă nu ai studiat silvicultura, pleci cu un bagaj impresionant de cunoștințe despre pădure, cum trebuie ea crescută, cum trebuie ocrotită, cum trebuie exploatată… Și nu mă refer aici doar la arbori, ci la toate elementele care compun acest ecosistem mirific.

Este foarte important că se prezintă intervenția omului în pădure încă din cele mai vechi timpuri, modul înțelept de gestionare a pădurii, cu grijă și iubire față de codru. Sunt sentimente pe care le-au moștenit generații și generații de români și care trebuie să ne mobilizeze și pe noi. După Marea Unire de la 1918, a urmat o perioadă de tranziție în administrarea  pădurilor din noile teritorii venite la sânul Țării Mamă, iar din 1922, după realizarea unificării administrației forestiere de stat, Casa Pădurilor Statului – instituție destinată managementului acestui domeniu – a avut atât obligația administrării pădurilor statului, cât și aceea de a urmări respectarea legilor silvice în pădurile proprietate privată. Înaintașii noștri au înțeles că nimeni nu este stăpân absolut al pădurii și că acest ecosistem fragil trebuie astfel îngrijit și exploatat încât cei care vor veni după noi să se poată bucura la rândul lor de tot ceea ce poate dărui pădurea.

Ministerul Apelor și Pădurilor, instituție pe care o conduc, în timpul mandatului meu are același obiectiv:  să transmită generațiilor care vor urma tot ceea ce noi am moștenit de la înaintașii noștri și, mai mult decât atât, beneficiind de mijloacele științifice de care dispunem astăzi, să le dăruim o pădure mai sănătoasă, mai puternică.

Doamnelor și domnilor

Mă simt emoționat să fiu astăzi aici, să pot urmări povestea ultimului veac de muncă în interesul pădurii și al oamenilor, o radiografie a eforturilor depuse de extraordinarii slujbași, silvicultorii. De asemenea, sunt foarte curios să pot urmări evoluția în timp a uneltelor, uniformelor și a vieții de silvicultor.

Silvicultorul era, alături de preot, de dascăl, de  jandarm, de notar, un lider al comunității. De aceea, uniforma lui, ținuta, modul în care se prezenta în fața comunității compuneau un element identitar care îl detașa de ceilalți și impunea respect. Uniforma silvicultorului trebuie să fie și elegantă, dar în același timp adaptată condițiilor de muncă, de multe ori vitrege.

Astăzi, silvicultorul dispune de sisteme moderne de lucru, de cele mai noi tehnologii-  telefon mobil, stație de emisie, acces la GPS. Oare, cum lucrau silvicultorii acum 100 de ani, când nu aveau echipamente sofisticate și mergeau doar cu o secure în adâncul pădurii?! Ca să nu mai vorbesc de faptul că și silvicultorii, prin sacrificiul lor, se numără printre cei care au  făcut posibilă Marea Unire, la 1918. Zbaterea lor de a lăsa urmașilor o pădure frumoasă într-o țară mai puternică, în consonanță cu alte conștiințe unite de aceleași idealuri de libertate și întregire sunt o înaltă dovadă de patriotism pentru noi, cei de astăzi.

Doamnelor și domnilor

Recent, am avut ocazia să citesc câteva extrase din primul număr al „Revistei Pădurilor”, o publicație editată în 1919, la București, de Societatea „Progresul Silvic”, după războiul de reîntregire. Ce bucurie, ce dragoste frățească am regăsit în acele texte! Era prima întâlnire a silvicultorilor din Vechiul Regat cu frații lor de peste Carpați.

Câteva fragmente m-au emoționat și simt nevoia să vi le împărtășesc: „(…) Frați silvicultori (…) Bine ați venit, pentru ca unind știința voastră cu a noastră, contopind dragostea voastră de pădure cu a noastră, amestecând simțirea voastră pădurească cu a noastră, o să redăm vechilor noștri codri – în mijlocul cărora s-au păstrat neștirbite limba și credința strămoșească – sublima lor splendoare și o să ținem veșnic încununate culmile neatinse ale Carpaților noștri întregi, cu mărețele coroane ale falnicilor brazi. (…) Bine ați venit, păstrători înțelepți ai comoarelor nesecate de bogăție, ce sunt pădurile, păzitori aprigi ai celor mai frumoase și prețioase podoabe, ce Dumnezeu a lăsat pământului nostrum scump.”

Vibrante cuvinte, născute din bucuria reunirii!

De aceea, noi, pentru a arăta că suntem demni urmași ai acestor entuziaști trebuie  să ne facem datoria, la rândul nostru. Silvicultorii sunt cei care trebuie să aibă grijă de această parte din țară: pădurea! Ei sunt păstrători ai „comoarelor”, așa cum  spuneau înaintașii noștri, și ei trebuie să le transmită în bună stare urmașilor noștri. Dacă noi ne vom îndeplini această sfântă datorie, peste 100 de ani, îmi place să cred că într-un moment festiv ca acesta, un urmaș va face un arc peste timp și va vorbi cu smerenie despre un trecut la fel de glorios care acum este prezentul nostru.

Vă felicit din nou, pe toți cei care au făcut posibil ca această expoziție să prindă viață.

La mulți ani, România, în anul Centenarului Marii Uniri!”

 Discursul directorului general al RNP-Romsilva, Dragoș Ciprian Pahonțu

„Domnule ministru,

Stimați colegi silvicultori,

Dragi invitați,

Vernisajul Expoziției Jubiliare ”100 de ani de silvicultură în România”, eveniment dedicat Centenarului Marii Uniri din 1918, este important pentru toți silvicultorii din țară și ne bucurăm că la un astfel de eveniment de marcă ne onorează cu prezența domnul Ioan Deneș, ministru al Apelor și Pădurilor, reprezentanți ai Ministerului Apelor și Pădurilor, dar și o audiență atât de numeroasă, silvicultori în activitate în domeniul public sau privat, foști colegi, acum pensionari, silvicultori din Republica Moldova, reprezentanți ai mediului academic și de învățământ, reprezentanți ai sindicatelor și organizațiilor profesionale, numeroși prieteni și parteneri.

Marea Unire din 1918 este un moment crucial în istoria noastră națională, când toate provinciile locuite de români s-au unit într-un singur stat. Centenarul Unirii este un moment de sărbătoare, în care ne onorăm înaintașii care au contribuit la eveniment istoric, dar și unul de reflecție, în care privim în trecut, cum am evoluat ca țară, societate sau ca domenii de activitate.

Am organizat împreună această expoziție pentru a marca o sută de ani de la Marea Unire, dar și pentru a prezenta și, de ce nu, pentru a ne mândri cu realizările silvicultorilor, cum au fost gospodărite pădurile din România în ultimul secol.

Cele aproape 600 de piese, împărțite în mai multe secțiuni, arată publicului o succintă radiografie a muncii silvicultorilor din ultima sută de ani, amenajamente silvice vechi de peste un secol, utilaje, instrumente, hărți, cărți și ediții de colecție a Revistei Pădurilor, uniforme și diferite mașini.

Dacă astăzi ne bucurăm să avem păduri atât de întinse și bine gospodărite, datorăm asta muncii silvicultorilor din ultima sută de ani, iar expoziția de față este și un gest de mulțumire a generației noastre față de munca înaintașilor noștri.

Vreau să le mulțumesc colegilor mei de la Muzeul Cinegetic al Carpaților ”Posada” și celorlalți colegi din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva pentru modul cum s-au implicat în organizarea aceste importante expoziții, dar și partenerilor noștri, Asociația Administratorilor de Păduri din România, Agenția ”Moldsilva”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”, Federația Sindicatelor din Silvicultură ”Silva”, Asociația Pensionarilor Silvici din România, Societatea ”Progresul Silvic”, facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, Colegiul Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești și Colegiul Tehnic Forestier din Câmpina.

Vreau să subliniez că în acest an, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează Centenarul Marii Uniri din 1918 prin mai multe evenimente. Silvicultori din România și Republica Moldova au aniversat în primăvară Centenarul Unirii Republici Democrate Moldovenești cu Regatul României din 27 martie 1918, prin plantarea simbolică a ”Pădurii Centenar” pe ambele maluri ale râului Prut, iar în această luna va fi inaugurat ”Punctul Frăției Neamului Românesc”, un obiectiv ridicat de silvicultori la punctul de întâlnire a celor trei mari provincii istorice românești, Țara Românească, Moldova și Transilvania.

În final, sper ca pragul Expoziției Jubiliare ”100 de ani de silvicultură în România” să fie trecut de cât mai mulți oameni, pentru a observa munca impresionantă a silvicultorilor români din ultimul secol”!

Manifestarea a fost un real succes, un rol important, avându-l directorul Direcției Silvice Prahova, Dragoș Gabriel Ciomag, o gazdă de excepție!

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.