Femeile însărcinate din comunitățile vulnerabile, discriminate!

Femeile însărcinate din comunităţile vulnerabile nu îşi cunosc drepturile pe care le au, sunt stigmatizate şi discriminate, iar programele constante de informare în domeniul sănătăţii reproductive lipsesc, susţine dr. Cornelia Scărlătescu, manager proiect World Vision România.

Ea a prezentat, luni, la Comisia pentru sănătate de la Camera Deputaţilor, rezultatele proiectului „Mame pentru viaţă. Viaţă pentru mame” prin care s-a urmărit dezvoltarea unui model integrat de intervenţie destinat îmbunătăţirii serviciilor de asistenţă medicală maternă şi sănătate reproductivă în mediul rural, în scopul reducerii mortalităţii materne şi a numărului de sarcini nedorite şi avorturi la minore.

Managerul proiectului, Cornelia Scărlătescu, a susţinut că femeile gravide din comunităţile vulnerabile nu îşi cunosc drepturile pe care le şi lipsesc mecanismele prin care pot solicita respectarea acestora.

„Femeile din România din comunităţile vulnerabile au cunoştinţe limitate despre metodele contraceptive. Femeile din comunităţile vulnerabile nu au banii necesari pentru a se deplasa către localităţile urbane în care sunt disponibile serviciile gratuite recomandate şi acoperite de asigurare. Femeile însărcinate din comunităţile vulnerabile sunt stigmatizate şi discriminate, în special viitoarele mame minore. Am constatat lipsa serviciilor de planificare medicală din comunităţi, respectarea defectuoasă a gratuităţilor asigurate prin sistemul de asigurări de sănătate şi de multe ori acordarea discreţionară a acestui pachet de servicii medicale. Solicitarea directă sau indirectă a plăţilor informale pentru acces la servicii medicale. În multe comune şi multe oraşe am constat o pregătire incompletă a profesioniştilor din domeniul medical în drepturile femeilor gravide, fie că erau asigurate, fie că erau neasigurate”, a spus Cornelia Scărlătescu.

Recomandările de politică publică făcute în urma proiectului vizează implementarea unui program naţional eficient pentru sănătatea mamei. Astfel, restructurarea Programului Naţional de Sănătate a Femeii, astfel încât aceasta să răspundă unor nevoi reale privind planificarea familială, sarcina, lăuzia: informarea femeilor din toate comunităţile privind drepturile acestora; asigurarea gratuităţii contraceptivelor, în special pentru femeile din mediile defavorizate, organizarea de caravane mobile pentru efectuarea de analize de laborator şi investigaţii de specialitate/centre de asistenţă comunitară pentru gravidele vulnerabile din comunităţi; asigurarea monitorizării şi îngrijirii complete, gratuite şi personalizate a fiecărei femei însărcinate de către medicul de familie sau alt specialist în funcţie de riscul sarcinii; asigurarea transportului femeilor gravide către centrele de analiză.

De asemenea, se recomandă accesul echitabil al tuturor femeilor însărcinate la servicii medicale de calitate, finanţarea unui program naţional complet de servicii medicale pentru sănătatea mamei, pregătirea profesională a asistentelor comunitare şi moaşelor, facilitarea comunicării dintre profesionişti din domeniul medical către femeia însărcinată, promovarea importanţei acordării de servicii medicale de către femeia însărcinată, educarea populaţiei privind serviciile de planificare familială şi asistenţă pre-natală.

Prin proiectul lansat în martie 2016, care s-a desfăşurat în 30 de comunităţi din judeţele Dolj, Vâlcea şi Vaslui, peste 22.000 de femei din judeţele au fost informate despre dreptul la accesarea serviciilor medicale.