Ziua marii confruntări din PSD. Cine pierde, cine câștigă?
Comitetul Executiv al PSD se reuneşte astăzi pentru a tranşa disputele apărute în partis ca urmare a scrisorii în care este cerută demisia a lui Liviu Dragnea de la conducerea partidului şi din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Scrisoarea care îi are printre semnatarri pe Gabriela Firea, Adrian Ţuţuianu şi Paul Stănescu, ar fi asumată de până la 30 de lideri din CEx. Ţuţuianu spune că şi 50 de parlamentari ai partidului ar fi semnat-o, iar deputatul PSD de Botoşani Răzvan Rotaru afirmă că 80 de deputaţi susţin demersul.
Comitetul Executiv ar urma să tranşeze tensiunile apărute în paartid după ce Gabriela Firea, Adrian Ţuţuianu şi Paul Stănescu au semnat o scrisoare prin care cer demisia imediată a lui Liviu Dragnea din funcţiile de preşedinte al PSD şi al Camerei Deputaţilor.
Ei propun asigurarea interimatului conducerii PSD de către Viorica Dăncilă, preşedinte executiv al partidului, până la organizarea unui Congres Extraordinar, în prima parte a anului 2019.
Cei trei susţin democratizarea vieţii interne de partid şi asigurarea funcţionării statutare a structurilor interne (Birou Permanent Naţional, Comitet Executiv, Consiliul Naţional, Departamente etc.).
Aceştia vor menţinerea coaliţiei PSD-ALDE şi negocierea susţinerii parlamentare a Guvernului de către UDMR, minorităţi naţionale, parlamentari independenţi.
Potrivit lui Adrian Ţuţuianu, măsurile prezentate în scrisoare sunt susţinute de mulţi lideri judeţeni ai PSD.
Adrian Ţuţuianu a susţinut că, dacă PSD nu găseşte soluţii la problemele serioase pe care le are, există riscul ca parlamentari social-democraţi să plece la alte partide.
”Amnistia şi graţierea sunt acte de clemenţă pe care orice stat civilizat le adoptă la anumite intervale de timp. Noi avem ultima lege de graţiere şi amnistie din anul 2002, din vremea GuvernuluI Adrian Năstase. Anul acesta suntem la 100 de ani de România Mare. În general, toate statele de evenimente adoptă asemenea acte normative, dar am spus că despre amnistie şi graţiere trebuie să discutăm în Parlament, după o largă consultare cu CSM, cu Ministerul Public, Uniunea Naţională a Barourilor din România, cu uniunile judecătorilor şi cu societatea civilă”, a mai declarat Ţuţuianu, în opinia căruia adoptarea unei OUG pe această temă ar putea duce inclusiv la pierderea guvernării.
În ceea ce priveşte legile justiţiei, el a afirmat: ”Astăzi cred, făcând o analiză retrospectivă, că am fi putut să adoptăm mai rapid şi pachetul de legi privind justiţia, dacă eram mai hotărâţi şi mai clari în ce avem de făcut, am fi putut să adoptăm mai rapid şi modificările la Codul penal şi Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, cred că am fi putut să discutăm cel puţin cu o sesiune mai devreme de Codul administrativ”.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a afirmat în repetatea rânduri că scrisoarea semnată de ea, alături de Paul Stănescu, Adrian Ţuţuianu, este susţinută de „suficient de mulţi” lideri de organizaţii judeţene astfel încât să nu fie ignoraţi, arătând că ei nu doresc destabilizarea şi divizarea PSD, ci vor să atragă atenţia că PSD nu poate fi condus discreţionar de o singură persoană, asa cum se întâmplă de cel puţin un an.
Liderul PSD, Liviu Dragnea, a avut o primă reacţie după scrisoare, el spunând că a înţeles din această „epistolă” că „partidul trebuie să se alinieze cu Klaus Iohannis, cu DNA, SRI, SPP şi cu partidele de opoziţie”. El a susţinut că, în calitate de preşedinte al PSD, „nu va duce partidul să devină o unealtă a acestor instituţii”.
„Voi da curs solicitării să citesc acea epistolă, nu am citit-o pe toată, dar cât am apucat să citesc am înţeles, de fapt, care este cea mai mare supărare din acea scrisoare: să nu ne mai certăm cu Iohannis, de fapt, să ne aliniem cu Iohannis, cu SRI, cu SPP, cu DNA şi cu partidele de opoziţie. Eu, ca preşedinte, nu pot să duc şi nu voi duce acest partid să devină o unealtă a acestor instituţii care nu trebuie să se implice în politică”, a declarat Liviu Dragnea, în Parlament.
El a spus că în Comitetul Executiv al PSD va vorbi „suficient de bine, de mult şi de apăsat”.
Secretarul general al PSD Marian Neacşu consideră că documentul conţine o serie de principii sănătoase privind acţiunea politică a partidului, care au fost abandonate în ultima perioadă, şi propune ca acesta să fie analizat de toate organizaţiile partidului, precizând că este în favoarea ideii de revenire la modul democratic de luare a deciziilor în partid.
Olguţa Vasilescu susţine că există şanse „foarte mari” ca PSD să piardă guvernarea în urma conflictului intern izbucnit în partid după ce mai mulţi lideri cer demisia lui Liviu Dragnea, Vasilescu spunând că nu ar putea vreodată să voteze împotriva lui Paul Stănescu, unul dintre contestatarii lui Dragnea.
Fostul premier PSD Sorin Grindeanu a declarat, miercuri seară, că ”e evident că trebuie să se schimbe ceva” în interiorul partidului din moment ce tot mai mulţi lideri importanţi semnalează că lucrurile nu merg în direcţia bună. ”A trecut deja prea mult timp de când pare că totul s-a oprit în loc din cauza unor mize personale”, spune Sorin Grindeanu.
Poziţii ale filialelor şi ale liderilor partidului înaintea şedinţei Comitetului Executiv Naţional
Joi seară, mai multe filiale ale partidului şi-au exprimat explicit susţinerea faţă de Liviu Dragnea, printre acestea numărându-se Teleorman, Vâlcea, Gorj, Bacău, Iaşi, Neamţ, Botoşani, Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Arad, Mureş, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Satu Mare, Constanţa.
Printre filialele judeţene care susţin scrisoarea se numără: Bucureşti, Ilfov, Olt, Dâmboviţa, Ialomiţa, Brăila, Buzău, însă alte filiale sunt încă indecise cu privire la poziţia pe care o vor avea în Comitetul Executiv. Joi seară, au avut loc alegeri la PSD Brăila, acestea fiind câştigate de Mihai Tudose, fost premier şi susţinător al scrisorii îm potriva lui Liviu Dragnea.
Vicepremierul Paul Stănescu a afirmat, în conferinţa de presă care a avut loc după scrutin, că obiectivul liderilor PSD care cer demisia lui Liviu Dragnea din fruntea partidului şi a Camerei Deputaţilor îl reprezintă menţinerea guvernării, a coaliţiei cu ALDE şi, ulterior, eventuale remanieri guvernamentale. Stănescu a spus că a discutat cu Viorica Dăncilă despre aceste aspecte şi că el crede că premierul îşi va asuma aceste lucruri, fiind „un om de echipă”.
„Cel puţin eu am avut o discuţie cu doamna prim-ministru şi în numele grupului am rugat-o să rămână în continuare, fiind preşedinte executiv, să rămână o perioadă preşedinte interimar al partidului şi obiectivul nostru principal, pentru că de aici am plecat, guvernarea este. Asta înseamnă să menţinem coaliţia cu ALDE, asta înseamnă să ne aducem înapoi toţi parlamentarii care au plecat, pentru că e riscul aşa de mare în ultima perioadă, ca anumiţi parlamentari, dacă rămânem în situaţia de astăzi, să plece la alte partide, să rămână independenţi şi eu cred că în momentul în care se va produce acest lucru, ceea ce de fapt cerem în acea scrisoare, să avem majoritate, să avem coaliţie cu ALDE, să avem guvernare. După aceea, pe parcurs, vom discuta eventuale remanieri guvernamentale, dar asta va decide primul-ministru ce remanieri guvernamentale se vor face. Noi considerăm că trebuie anumite remanieri, dar va decide doamna prim-ministru Dăncilă ce se va întâmpla în continuare” a afirmat Paul Stănescu.
Tot joi seară a trimis un mesaj şi ministrul Apărării Mihai Fifor, care a anunţat că nu va putea participa la şedinţa Comitetului Executiv, urmând a fi în Statele Unite ale Americii, dar precizează că îşi doreşte ”soluţii echilibrate” la care se poate ajunge prin ”discuţii serioase”. ”Suntem şi vom rămâne o mare familie şi soluţiile pentru orice fel de nemulţumire se discută şi se rezolvă în interior”, spune Fifor care precizează că-şi doreşte continuarea guvernării şi că o susţine pe Viorica Dăncilă.
Comitetul Executiv Naţional
Comitetul Executiv Naţional este organul de conducere şi de decizie al partidului care coordonează activitatea acestuia între şedinţele Consiliului Naţional şi este constituit din: membrii Biroului Permanent Naţional cu drept de vot; liderii grupurilor parlamentare; liderul PSD din Parlamentul European; preşedinţii organizaţiilor judeţene/de sector ale PSD; preşedintele organizaţiei municipale PSD Bucureşti; preşedinte PSD Diaspora; preşedinte PSD Republica Moldova; preşedinţi ai TSD, OFSD, OPSD, LAL, PES activists.
Comitetul Executiv Naţional are printre atribuţii: hotărăşte asupra propunerilor de dizolvare a Consiliului sau a Biroului/Comitetului Executiv al organizaţiei locale, după caz, pentru încălcarea gravă a prevederilor Statutului, desemnează conduceri interimare si stabileşte măsuri pentru organizarea de noi alegeri în organizaţia respectivă; soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliile organizaţiilor judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti; hotărăşte, în situaţii excepţionale, pentru încălcări grave ale Statutului sau pentru prejudicii majore aduse PSD, sancţionarea cu excludere din partid a oricăruia dintre membrii PSD, cu 2/3 din voturile membrilor săi; la propunerea preşedintelui partidului, poate hotărî dizolvarea Birourilor Permanente ale organizaţiilor judeţene, de sector şi a municipiului Bucureşti.
De asemenea, Comitetul Executiv Naţional poate solicita şi convocarea Congresului extraordinar.
Preşedintele partidului este şi Preşedintele Comitetului Executiv Naţional.
Şedinţa Comitetului Executiv Naţional este statutară în prezenţa a 2/3 din numărul membrilor acestuia şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.