Angajații din România se adaptează rapid schimbărilor din piața forței de muncă

Deși tradițional, românii, conform sondajelor de opinie din ultimii ani, afirmă că sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, indicând o apetență pentru stabilizarea surselor de venit, în ultima perioadă se observă că aceștia sunt mai dispuși să-și completeze veniturile prin contracte de muncă suplimentare celor de bază. Piața forței de muncă s-a schimbat, atât prin exodul de forță de muncă cât și prin comportamentul celor rămași în țară, mult mai deschiși față de diversificarea surselor de venit și, în general, față de flexibilizarepiata forta munca 2018 condițiilor de muncă. Noi forme de muncă, deja consacrate în Europa sau Statele Unite ale Americii, încep să se practice și în țara noastră, românii, chiar dacă nu le cunosc definițiile (partajarea locului de muncă, telemuncă sau munca mobilă bazată pe TIC, munca ocazională, munca în colaborare, etc.), fiind deja implicați în tipuri inovatoare de relații contractuale. 

Un recent sondaj de opinie al Institutului pentru Politici Publice (IPP) realizat cu sprijinul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), în perioada august – septembrie 2018, pe un eșantion de 1.220 persoane peste 18 ani (care, în perioada premergătoare, au desfășurat un tip de activitate pentru care au obținut venituri) arată schimbări interesante pe piața forței de muncă. Concluziile sondajului au fost verificate prin 2 focus group-uri cu angajați în noi forme de muncă respectiv cu patronate și sindicate. Astfel că instituțiile responsabile de adaptarea cadrului legal la tendințele de pe piața muncii nu ar trebui să se mai eschiveze de la adaptarea acestuia la noile tendințe, încurajând munca în detrimentul supraîncărcării, atât a angajatorului cât și a angajatului, cu sarcini administrative birocratice.

Principalele concluzii ale cercetării (sondaj de opinie și focus group-uri) relevă că:

Viitorul pieței muncii va fi marcat de automatizare și de penetrarea inteligenței artificiale. Este de așteptat, rezultă din focus group-uri, ca multe din actualele slujbe să dispară ceea ce va genera o nevoie acută de recalificare și adaptare la piața muncii redefinită de noile tehnologii (pagina 40);

• 1 din 10 angajați (12%) din România au astăzi mai mult de un job plătit (pagina 21);
• 1 din 20 angajați lucrează fără contract de muncă (pagina 9);
• 1 din 3 angajați ar accepta să fie plătit în parte legal și în parte la negru, dacă i-ar asigura un venit mai mare față de un  salariu integral legal care le aduce, în final, un venit mai mic (pagina 20);
• 1 din 5 angajați crede în posibilitatea de a își pierde locul de muncă în următoarele 6 luni (pagina 29)
• 1 din 4 din angajați consideră că, în ipoteza în care și-ar pierde locul de muncă, nu ar fi ușor să își găsească unul cu salariu similar (pagina 29)
• 1 din 5 angajați lucrează cel puțin câteva zile pe săptămână și de la propriul domiciliu iar 7% lucrează în spații publice (gară, aeroport, cafenea, ș.a.m.d.). Mai mult, 1 din 10 nu lucrează niciodată la sediul angajatorului (pagina 23);
• 1 din 4 angajați au lucrat în cel puțin una dintre noile forme de muncă practicate deja în țară, formele cele mai frecvente fiind telemunca sau munca mobilă bazată pe TIC (Tehnologii Informaționale și Comunicații) respectiv munca ocazională (pagina 16);
• respondenții consideră că, pentru a avea un job bun, ar avea nevoie de abilități în comunicare (81%) și domeniul IT (71%)  (pagina 28);
• 2 din 5 respondenți sunt de părere că legea actuală a muncii este restrictivă în sensul că descurajează, mai ales din punct de vedere fiscal, practicarea de noi forme de lucru (45% consideră că actuala lege fiscală este restrictivă, nu manifestă flexibilitate pentru a stimula munca, inclusiv munca suplimentară locului de muncă de bază) (paginile 34-35);
• Unele tipuri de activități, mai ales în actualitatea zilelor noastre, nu se pot presta decât în forme inovative de muncă  (pagina 18).

Cercetarea Impactul noilor de muncă în România poate fi accesată pe site-ul IPP: și va sta la baza unor ample dezbateri publice, atât în România cât și Bulgaria, Croația, Macedonia, Polonia și Republica Cehă la finalul cercetărilor coordonate de către Institutul pentru Politici Publice din România urmând să rezulte primul studiu comparativ de acest gen.

Activitățile independente sunt în plină expansiune în Europa și în Statele Unite. Cunoscut drept fenomenul „gig economy” (asociat la nivelul publicului larg cu companii precum Taxify, Uber, Deliveroo), noile forme de angajare ridică serioase provocări atât din punct de vedere fiscal cât și al Codului Muncii în toate țările implicate, schimbând paradigma în ceea ce privește scopul ultim al unui contract de muncă, punând accent pe flexibilitate și pe rezultate și mai puțin pe aspectele formale ale prestării unei activități.

Astfel de evaluări asupra pieței forței de muncă din România trebuie făcute anual de către instituțiile statului pentru a urmări dinamica în domeniu, rezultate funcție de care acestea ar trebui să propună soluții de politică publică adaptate. Dinamismul cu care se schimbă formele de muncă, atât între o persoană juridică și una fizică, cât și între două persoane fizice (ceea ce la noi nu este reglementat) reclamă o evaluare periodică a obstacolelor derivate din cadrul legal (Codul Muncii și legislația fiscală).

Cercetarea IPP și cele ale partenerilor pleacă de la premiza că obiectivul statului trebuie să fie acela de a oferi un cadru legal suplu și proceduri cât mai puțin birocratice care să încurajeze munca, inclusiv desfășurarea – dacă oamenii doresc și pot – de alte activități după programul de la principalul loc de muncă. O societate activă, în baza propriei voințe, este o societate care determină creșterea calității vieții în orice țară.