Procurorul Adina Florea, aviz negativ de la CSM pentru șefia DNA

Procurorul Adina Florea de la Parchetul Tribunalului Constanţa, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea DNA, a primit aviz negativ luni în Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este consultativ. 

CSM a dat aviz negativ pe numirea procurorului Adina Florescu în funcţia de procuror-şef DNA.

Avizul CSM este consultativ.

Ministrul Tudorel Toader a anunţat că va va trimite la Cotroceni propunerea de numire a Adinei Florea indiferent de avizul CSM.

 Codruţ Olaru, vicepreşedintele CSM, i-a spus luni Adinei Florea, propusă pentru funcţia de procuror şef al DNA, că a avut 11 apariţii în mass-media într-un interval de 72 de ore şi a întrebat-o cum vede raportul dintre promovarea imaginii proprii versus imaginea instituţiei.

„La componenta relaţiei cu mass-media, cum vedeţi prioritizarea între a promova propria imagine versus imaginea instituţiei, şi plec cu această întrebare de la o serie de chestiuni publice. Aţi fost nominalizată pe 6 septembrie – într-un interval de 72 de ore aţi avut 11 apariţii publice pe toate mediile de informare – televiziuni, radio, presă scrisă, presă online. Vorbeaţi de acei procurori-vedetă, pe care trebuie să îi înlăturaţi, ca şi concept, din structura oricărei unităţi de parchet, şi sunt de acord cu dumneavoastră. Din această perspectivă, credeţi că a fost excesivă mediatizarea sau relaţia dumneavoastră de autopromovare, dacă vreţi, a candidaturii, scuzaţi să-mi fie expresia, sunteţi deocamdată doar un candidat, nu sunteţi actualul şef al DNA, în condiţiile în care aţi avut şi intervenţii de o oră şi 10 minute în cadrul unor emisiuni. Credeţi că este de resortul nostru, al magistraţilor, să fim tot timpul pe mass-media?”, a întrebat Codruţ Olaru.

Procurorul Adina Florea a invocat „entuziasmul momentului” şi a precizat că nu s-a considerat niciodată o vedetă.

„Daţi-mi voie să cred că eu nu m-am considerat niciodată vedetă şi nu este rolul meu să devin vedetă. Chiar îmi doresc ca presa să uite de mine. (…) Nu mi-am dorit eu să am aceste ieşiri publice, dacă asta a fost percepţia (…) e poate şi entuziasmul momentului, îmi pare rău dacă aşa s-a văzut imaginea, chiar nu mi-am dorit”, a precizat Florea.

Adina Florea, procurorul propus de Tudorel Toader la conducerea DNA susține că din statisticile pe care le-a consultat a observat că DNA s-a axat pe abuzul în serviciu, menționând că nu acesta este rolul DNA, ci să instrumenteze cauze de mare corupție.

„Din datele statistice e care le-am avut la îndemână, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a axat mai mult pe soluţionarea infracţiunilor de abuz în serviciu. Cred că obiectul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu este constatarea şi cercetarea infracţiunilor de abuz în serviciu, este acela de a constata, de a cerceta şi de a pune la dispoziţia şi pe masa judecătorului infracţiuni de corupţie la nivel înalt şi mediu. Infracţiunile de abuz în serviciu sunt infracţiuni prevăzute în Codul penal ca fiind infracţiuni de serviciu, iar în Legea 78/2000 ca fiind infracţiuni asimilate celor de corupţie. Mai mult decât atât, am auzit în spaţiul public ideea că atât timp cât nu am putut să dovedim şi documentăm infracţiunile de corupţie, astfel cum sunt ele prevăzute în Codul penal, am recurs la dovedirea infracţiunii mai facile, aceea de abuz în serviciu. Nu ştiu şi nu cred că rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este acela de a cerceta infracţiuni facile. Dimpotrivă, rolul DNA este acela de a cerceta, de a analiza, de a găsi acele infracţiuni de corupţie care au fost săvârşite prin cele mai complexe şi complicate metode infracţionale alese de infractori. Infracţiunile facile, acelea de abuz în serviciu, dacă este să ne referim la acestea, intră în competenţa parchetelor de pe lângă Tribunale şi de ce nu, a parchetelor de pe lângă Judecătorii”, a spus Adina Florea.

Adina Florea, propunerea ministrului Justiției pentru funcția de șef al DNA, a criticat, luni, fosta conducere a Direcției , menționând că procuroruii trebuie să fie discreți și nu tranformați în vedere, așa cum s-a întâmplat anterior.

„Unii procurori DNA au fost scoși în față, așa numiții procurori-vedetă. Eu cred că procurorii trebuie să fie discreți. (…) Nu trebuie să uităm de numărul mare de achitări. Finalitatea procedeului penal s-a dorit a nu exista atât timp cât instanțele de judecată au hotărât altfel, din acest punct de vedere. Era necesară o activitate managerială mult mai riguroasă, un control de temeinicie, care să iasă din sfera de formalism. Este de subilinIat totodată, modul deficitar de soluționare a situațiilor de criză”, a declarat Adina Florea.

Procurorul Adina Florea „nu are incidente de integritate de natură să trezească suspiciuni”, a declarat, luni, la Consiliul Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

El a subliniat că CV-ul Adinei Florea arată că aceasta are experienţă profesională şi aptitudini manageriale specifice funcţiei.

„Astăzi nu avem la dosar, în documentaţia pe care o examinăm, nicio dovadă a faptului că în legătură cu dânsa sunt suspiciuni din acelea, bănuieli rezonabile cu privire la comiterea vreunei fapte penale. În concluzie, de la Ministerul Justiţiei, comisia a apreciat în unanimitate că doamna Florea, dintre toţi candidaţii, şi aduc aminte că era a doua rundă de selecţie, îndeplineşte cel mai bine condiţiile pentru a fi propusă drept candidat pentru a prelua conducerea DNA”, a afirmat Toader.