Ministrul Toader cere revocarea procurorului general, Augustin Lazăr

0

Tudorel Toader a prezentat raportul de evaluare al procurorului general Augustin Lazăr și a cerut revocarea acestuia din funcție. La capătul unei declaraţii de presă lungă de zeci de minute, ministrul l-a acuzat printre altele, pe Lazăr că a făcut declaraţii cu caracter politic şi că a făcut acuze fără precedent la adresa puterii executive şi legislative, criticând modificările la Legile Justiţiei. Toader a mai spus că Lazăr nu a luat măsuri în cazul Laurei Codruţa Kovesi şi că a generat conflicte de natură constituţională.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, declanşează revocarea lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, acuzându-l pe acesta că a deturnat activitatea Ministerului Public de la rolul său constituţional. ”Concluzia generală a prezentului raport este aceea a necesităţii de revenire la normalitate. Normalitatea înseamnă cunoaşterea şi respectarea competenţelor constituţionale, legale şi în acelaşi timp, o interpretare şi aplicare a legii în baza principiului loialităţii constituţionale. O normă juridică se interpretează în sensul legii fundamentale, în sensul funcţionării autorităţilor, indiferent de rangul pe care îl au. Loialitatea este definită foarte coerent printr-o bogată jurisprudenţă a CCR. Sigur că mai există o concluzie, aceea de a rămâne în limitele nu numai a competenţelor şi a loialităţii, ci şi a bunei cuviinţe. Prin urmare, consider că actele şi faptele enumerate, de netolerat într-un stat de drept, demonstrează că activitatea mangerială a lui Augustin Lazăr contravine legalităţii. Nu se mai poate susţine exercitarea de către domnia sa a funcţiei de procuror general. A deturnat activitatea Ministerul Public de la rolul său constituţional”, a susţinut ministrul Justiţiei.

 Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a afirmat miercuri că în dosarul de candidatură depus de Augustin Lazăr pentru funcţia de procuror general al României nu s-a indicat niciun document care să dovedească îndeplinirea criteriului privind obţinerea calificativului „Foarte bine” la ultima evaluare a activităţii.

Ministrul Justiţiei a declarat că analiza subsumată evaluării se referă la organizarea eficientă a activităţii, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, aptitudinile manageriale.

„Fac referire totuşi la rolul constituţional pe care îl are Ministerul Public, în activitatea judiciară reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Aş vrea să vă citez un paragraf dintr-un discurs al procurorului general, care vrea să ilustreze acest temei juridic. Spune astfel procurorul general: Noi, instituţia de azi, vom fi esenţa Ministerului Public de mâine care va avea acelaşi rol, aceeaşi misiune, dar în condiţiile concrete ale mileniului III. Noi vom transmite generaţiilor următoare făclia instituţiei, primită de la generaţiile anterioare. Sigur, vom vedea în ce măsură datele din raport ilustrează această afirmaţie a procurorului general şi exigenţele de ordin constituţional”, a mai afirmat ministrul.
”La partea a doua nu o să repet, pentru că fac referire la evaluarea din 2017, evaluare survenită ca urmare a deciziei CCR faţă de actele, faptele DNA referitoare la OUG 13/2017. Atunci făceam o evaluare a procurorului-şef DNA, dar şi a procurorului general, pentru că este ierarhic superior şi arătam ceea ce CCR, prin decizia 68 spune în esenţă că actele, faptele procurorilor DNA constituie o încălcare gravă a principiului separaţiei puterilor în stat. Ministerul Public nu doar că îşi depăşeşte atribuţiile, dar îşi arogă atribuţii ale puterii legislative. (…) Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat atunci competenţa de a face o anchetă într-un domeniu care depăşeşte cadrul legal şi care duce la un blocaj”, a mai declarat Toader.
El a continuat: ”La momentul respectiv am făcut o prezentare pe 20 de puncte, dar spuneam că nu este oportună luarea vreunei măsuri. Tot atunci, în spiritul exigenţelor statului de drept se impune o monitorizare a Ministerului Public. Spuneam atunci că rezutlatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuţie în viitor oportunitatea revocării conducătorilor instituţiilor vizate sau alte măsuri”.
”Revenim în 2018, la declanşarea şi finalizarea procedurii de revocare a procurorului-şef DNA, şi la declanşarea procedurii de evaluarea procurorului general, pe care am anunţat-o în luna august. Era un moment în care dădeam un interviu la un post TV şi spuneam că luni dimineaţă voi fi la Ministerul Justiţiei şi voi cere procurorului general să declanşeze procedura de desecretizare a unui protocol din 2009. Am transmis în scris procurorului general şi a doua zi primeam în scris disponibilitatea desecretizării. Spuneam că apreciez demararea procedurii desecretizării, dar că aştept şi continuarea procedurilor legale pentru desecretizarea unor eventuale alte protocoale care au existat”, a spus Tudorel Toader.
Ministrul a menţionat că, din 2017 până în august 2018, a înregistrat evoluţii în activitatea procurorului general pe care le-a considerat de natură a declanşa procedura de evaluare.
”Ministerul Public nu are o independenţă instituţională, iar procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. (…) Ajungem pe fond la evaluarea propriu-zisă. Vreau să vă spun că nu neapărat din motive de simetrie, dar evaluarea cuprinde exact 20 de puncte, câte au fost şi la procurorul-şef al DNA. Puteam să adaug mai multe. Când ajung la final, dacă aveţi răbdare, vă pot invoca şi alte motive, dar cred că sunt suficiente”, a afirmat ministrul Justiţiei.
Tudorel Toader a subliniat că procurorul general a susţinut vehement şi în repetate rânduri public lipsa unui temei legal pentru evaluarea procurorului-şef al DNA. ”A avansat ideea unui conflict între procuror şi ministrul Justiţiei. Convingerea mea este că a avansat această idee pentru a încerca să împiedice evaluarea şefei DNA. Procurorul general nu a dispus nicio măsură de verificare a celor apărute în spaţiul public, nu a făcut niciun demers pentru a identifica, deşi ştia, temeiul legal pentru evaluarea procurorului-şef al DNA. Procurorul general, eram la CSM, contesta legalitatea evaluării procurorului-şef al DNA, spunând că există un regulament CSM după care trebuie făcută legea. Între regulament şi lege, prioritate are legea”, a adăugat ministrul.
”Întrebarea e oare de ce procurorul general se împotrivea evaluării şefei DNA. Nu cred că nu ştia raportul dintre regulament şi lege. Cred că voia să preîntâmpine o eventuală evaluare a domniei sale. Procedând la evaluarea domniei sale ne punem cel puţin două semne de întrebare. Primul se referă chiar la legalitatea numirii domnului procuror general în această înaltă demnitate. 17 februarie 2016 – Ministerul Justiţiei declanşa procedura de selectare a candidatului pentru funcţia de procuror general. Criteriile şi condiţiile enunţate prevedeau printre altele şi calificativul foarte bine la ultima evaluare. 15 martie 2016 – se înregistrează candidatura domnului Augustin Lazăr. 21 aprilie 2016 – secţia de procurori a CSM avizează favorabil propunerea ministrului Justiţiei. La o săptămână după, preşedintele semnează decretul de numire. Venim în zilele noastre şi constatăm că în dosarul de candidatură de atunci nu a existat niciun document referitor la califcativul foarte bine la ultima evaluare. Lipsea calficativul evaluării pe ultima perioadă. E adevărat că avizul dat de către secţia pentru procurori nu face referire la neîndeplinirea acestei cerinţe. Am încercat să documentez acest raport, nu a fost evaluarea, a rămas la CSM. Am transmis la CSM solicitarea de a ne pune la dispoziţie rapoartele de evaluare. Ni se răspunde: prezentul raport de evaluare a fost întocmit astăzi 20 aprilie 2017 în trei exemplare. Deci cu mult după numirea sa. Pe 28 aprilie 2016 spuneam că a fost semnat decretul. Preşedintele a semnat numirea în condiţiile în care nu exista la dosar dovada îndeplinirii cerinţelor. Din dosar rezultă cât se poate de clar că ministrul de atunci a făcut propunerea de numire în funcţia de procuror general fără îndeplinirea tuturor prevederilor legale. Preşedintele nu a verificat legalitatea procedurii. Sigur, este o decizie a CCR care invocă aceeaşi cerinţă. Din documentele pe care le avem, nu putem trage concluzia de ce ministrul a transmis propunerea cu dosar incomplet, de ce preşedintele a semnat numirea fără să verifice legalitatea numirii şi nu cred faptul că are legătură numirea fără toate documentele cu unul dintre documentele din dosarul de candidatură în care apare o rezoluţie de clasare emisă de procurorul Lazăr referitoare la preşedintele României în funcţie. Nu găsesc explicaţia”, a mai afirmat Tudorel toader..
”Mai mult decât atât, evaluarea domnului procuror general pentru perioada 2014-2016 ne arată o chestiune greu de explicat. Şi spune că cel evaluat a luat cunoştinţă de evaluare pe data de 18 septembrie 2018, exact cu o zi înainte ca răspunsul în scris să fie emis de CSM către Ministerul Justiţiei”, a adăugat el.
Ministrul a mai spus că procurorul general a avut discursuri publice cu caracter eminamente politic, aducând acuzaţii la adresa puterii legislative şi puterii executive şi că a practicat şi încurajat comportamente contrare. ”Dau exemplu sintagma „nişte inculpaţi de rang înalt”. Un alt distins demnitar a fost sancţionat de CNCD pentru că nu ai voie să-i spui „penal”. Dar procurorul general ridică ştacheta şi spune „inculpat de rang înalt”, a precizat Toader, susţinând că sunt ţări în care este interzis şi să spui despre o persoană că a fost condmnată în trecut.
El îl mai acuză pe Augustin Lazăr de nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie şi demnităţii umane, de contestarea deciziilor CCR, în sensul nerespectării lor de către procurori, de neîndeplinirea obiectivelor asumate prin proiectul de management, care a stat la baza numirii sale.
”În proiect scrie foarte simplu că vor lua toate măsurile pentru a reduce delegările în funcţiile de conducere, adică cei cu funcţii să le ocupe după ce le-au câştigat prin concurs. Dar dacă ne uităm pe statistică, constatăm exact contrariul. În mandatul său a crescut numărul delegărilor. Una spunem, alta facem. În al 11-lea rând: tot neîndeplinirea obligaţiilor, şi am în vedere scăderea operativităţii în Ministerul Public. Am o serie de statistici. În al 12-lea rând: neîndeplinirea obligaţiilor legale în privinţa realizării politicii penale. Ce spune legea? Că Ministerul Public trebuie să elaboreze şi să prezinte ministrului Justiţiei propuneri în vedere diminuării criminalităţii. Prin urmare, procurorul general, sigur, a crezut că face politică penală dacă spune că nu e bine să fie redusă pedeapsa penală de la 5 ani la 3 ani. În al 13-lea rând: contestarea legilor de modificare a legilor justiţiei ulterior controlului de constituţionalitate. Mult s-a discutat în spaţiul public despre acea Secţie specială. Procurorul general şi-a exprimat punctul de vedere într-o fază incipientă, dar la un moment dat CCR a spus că este o prevedere constituţională. Tu, ca procuror de rang înalt, eşti primul chemat să respecţi legea, iar poziţiile ulterioare nu se mai justifică”, a continuat ministrul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei a declarat că analiza subsumată evaluării se referă la organizarea eficientă a activităţii, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, aptitudinile manageriale.

„Fac referire totuşi la rolul constituţional pe care îl are Ministerul Public, în activitatea judiciară reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Aş vrea să vă citez un paragraf dintr-un discurs al procurorului general, care vrea să ilustreze acest temei juridic. Spune astfel procurorul general: Noi, instituţia de azi, vom fi esenţa Ministerului Public de mâine care va avea acelaşi rol, aceeaşi misiune, dar în condiţiile concrete ale mileniului III. Noi vom transmite generaţiilor următoare făclia instituţiei, primită de la generaţiile anterioare. Sigur, vom vedea în ce măsură datele din raport ilustrează această afirmaţie a procurorului general şi exigenţele de ordin constituţional”, a mai afirmat ministrul.

 „Raportul are cinci părţi, 63 de pagini, voi face o scurtă sinteză, iar el va putea fi găsit integral pe pagina de internet a Ministerul Justiţiei”, a precizat Tudorel Toader la începutul prezentării. El a menţionat că temeiul legal pentru redactarea acestui raport se raportează la articolul 32 din Constituţie.

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.