Situația rezistenței bacteriene și a consumului de antibiotice, în 2017, în România

Rezistența la antimicrobiene este o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, la nivel mondial. Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an, din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană. O estimare efectuată cu datele comunicate pentru anul 2015 plasa România pe locul 3 între statele UE privind impactul infecțiilor produse de bacterii rezistente la antibiotice (o estimare de 1740 decese, afectări de durată ale stării de sănătate).

Potrivit raportului elaborat de către Centrul European de Control al Bolilor (ECDC) în România, în anul 2017 se remarcă o tendință ușoară de reducere a consumului total de antibiotice în medicina umană (cu 12% față de anul 2015), însă cu păstrarea consumului crescut de antibiotice de rezervă și a celor cu risc sporit de selectare de bacterii rezistente, în special în sectorul spitalicesc.

Rezultatele preliminare ale studiului de prevalență de moment a infecțiilor asociate asistenței medicale (nosocomiale) și a consumului de antibiotice în spitale efectuat anul 2017, indică o persistență a prescrierii exagerate de antibiotice (profilaxie perioperatorie cu durata de peste 24 de ore în peste 80% din cazuri, 43% dintre pacienții internați într-o anumită zi primesc antibiotice). Infecțiile asociate asistenței medicale din acest studiu sunt în procent de 5,9% din totalul pacienților după validarea ECDC/INSP (cifră apropiată de valorile înregistrate în statele membre ale UE), ceea ce depașește, evident, raportarea de rutină de doar 0,53% din pacienții externați.

Informațiile au fost prezentate în cadrul unui seminar organizat de către Societatea Română de Microbiologie, în parteneriat cu Biroul pentru România al  Organizației Mondiale a Sănătății, joi, 15 noiembrie 2018. Seminarul a avut ca temă rezistența la antimicrobiene. Seminarul s-a desfășurat în cadrul Săptămânii Mondiale și Europene a Conștientizării asupra utilizării Antibioticelor, care este marcată anual în luna noiembrie. Cu această ocazie, au fost prezentate date privind rezistența bacteriilor implicate în producerea infecțiilor invazive și consumul de antibiotice la nivelul Uniunii Europene, inclusiv în România, pentru anul 2017.

La eveniment au participat Prof. Dr. Alexandru Rafila, președinte al Societății Române de Microbiologie, Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ”Prof. dr. Matei Balș” București, Conf. Dr. Diana Păun, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale, Prof. Dr. Gabriel Adrian Popescu – Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. dr. Matei Balș” București, Dr. Roxana Șerban – Institutul Național de Sănătate Publică.

Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Antibioticelor

Cu ocazia Săptămânii de Conștientizare asupra utilizării Antibioticelor 2018, marcată anul acesta între 12-18 noiembrie, OMS și Biroul său Regional pentru Europa se alătură Organizației pentru Alimente și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și Organizației Mondiale pentru Sănătate Animală (OIE) pentru a sprijini guvernele statelor membre să utilizeze abordarea integrata ONE HEALTH ca răspuns la emergența rezistenței la antimicrobiene care amenință sănătatea publică, progresele realizate de medicină în ultimele decenii și, de asemenea, dezvoltarea economică la nivel global.

Situația gravă în care ne aflăm se explică prin:

• Utilizarea în exces sau necorespunzătoare a antibioticelor în tratamentul sau profilaxia infecțiilor umane
• Utilizarea pe scară largă a antibioticelor în creșterea animalelor și în piscicultură, inclusiv antibiotic aparținând acelorași clase
• Faptul că bacteriile multirezistente se pot transmite deopotrivă între oameni și animale
• Consumul de produse alimentare care conțin mici cantități de antibiotic introduse în hrana animalelor
• Poluarea mediului cu antibioticele folosite în sectorul uman și veterinar

Pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene, O.M.S. a dezvoltat, împreună cu agențiile partenere din cadrul Națiunilor Unite, conceptul ONE HEALTH care permite supravegherea și aplicarea integrată a măsurilor necesare în toate domeniile care influențează acest fenomen natural care este însă amplificat de activitățile umane.