Tineretul UE este cel care va da un impuls renașterii Europei-„rEUnaissance”

La 13 noiembrie, Comitetul Economic și Social European (CESE) a organizat o conferință intitulată „Să vorbim despre Europa! – comunicarea privind UE destinată tinerilor”. Conferința a avut loc în paralel cu ședința extraordinară a Biroului CESE, care a avut loc la București, în pregătirea preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

Concentrându-se pe tema tineretului, care se află pe lista de priorități atât a președinției actuale a CESE, cât și a viitoarei Președinții române, la conferință s-a discutat despre situația tinerilor din România și au fost analizate motivele pentru care tinerii ar trebui să sprijine valorile UE în contextul populismului în creștere și al deziluziilor din ce în ce mai mari percepute de tânăra generație din Europa.

Conferința a făcut parte, în același timp, din pregătirile pentru un aviz al CESE privind modalitățile de a dobândi cunoștințe despre UE. Avizul a fost solicitat de Președinția română și va lua în considerare contribuțiile colectate la București.

În deschiderea evenimentului, dl Costin-Radu Cânțăr, subsecretar de stat pe lângă Ministerul Afacerilor Externe din România, a afirmat că generațiile tinere reprezintă cea mai importantă resursă a proiectului european.

Președintele CESE, dl Luca Jahier, și-a exprimat satisfacția cu privire la faptul că viitoarea Președinție română a ales ca tineretul să fie una din prioritățile programului său și a subliniat necesitatea de a include tinerii într-un dialog de pe poziții egale despre UE și valorile pe care Europa le reprezintă.

„Proiectul UE este cea mai bună opțiune de care dispunem; el a adus pacea, stabilitatea, securitatea, prosperitatea și democrația pe continentul nostru. Acesta este motivul pentru care trebuie să ne angajăm și să comunicăm cu tinerii despre UE și să dovedim că acest dialog este purtat cu toată seriozitatea, și nu ca o declarație de intenție la diferite ocazii oficiale”, a declarat dl Jahier.

Actualul climat politic din multe țări ale UE a pus în pericol însăși existența proiectului european. Generațiile mai tinere din Europa sunt dezamăgite și se feresc de implicarea politică, făcându-le vulnerabile la propaganda populistă.

„În majoritatea țărilor noastre, milenialii sunt dezamăgiți. Mișcările populiste profită de acest lucru. Prezența lor puternică pe rețelele sociale, unde pot răspândi știri false și propagandă, facilitează accesul lor la tânăra generație”, a avertizat dl Jahier.

În 2014, peste 70% dintre alegătorii sub 24 de ani nu au votat la alegerile pentru Parlamentul European, în timp ce, în cadrul referendumului Brexit, doar 64% dintre tineri s-au prezentat la urne.

Aceste cifre au putut fi regăsite și la alți vorbitori la conferință, printre care reprezentanți ai Consiliului Tineretului din România, ai organizației pentru tineret a Blocului Național Sindical, reprezentanți ai mediului academic și alți participanți distinși.

Un studiu din 2014 privind tineretul din România, prezentat de unul din vorbitorii de la conferință, dl Cătălin Augustin Stoica, conferențiar universitar la Catedra de Sociologie din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), a arătat că aproximativ 49% dintre tinerii români au un nivel foarte redus de încredere în partidele politice. Nivelul de încredere în politicienii tineri a fost la fel de scăzut.

Numai 1% dintre respondenții la studiu au declarat că au foarte multă încredere în parlament și în guvern, în timp ce doar 8%, respectiv 11%, au declarat că ar avea multă încredere în cele două instituții. „Potrivit acestui studiu, viitorul nu arată prea bine. Trăim vremuri dificile”, a declarat dl Stoica.

Dl Jahier a atras atenția asupra faptului că dezamăgirea resimțită de tineri este „inacceptabilă” dacă dorim ca proiectul european să fie încununat de succes.

„Avem nevoie de un anumit spirit de rebeliune, de o anumită forță distructivă și creativă care să deschidă noi orizonturi. Pentru că, indiferent de câte eforturi ar depune generația mai în vârstă, cu toții suntem condamnați la un fel de „osificare” a gândirii noastre. Avem nevoie de o gândire tânără, creativă și constructivă pentru a da societăților noastre un nou impuls”, a conchis președintele CESE.