Timmermans o avertizează pe Dăncilă pe tema OUG privind recursul în anulare
Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, i-a trimis joi, 24 ianuarie, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, pe tema posibilei ordonanţe de urgenţă care să introducă recursul în anulare pentru cei condamnaţi de completurile de cinci judecători de la Înalta Curte. Comisia Europeană cere clarificări de la guvern. Premierul Viorica Dăncilă a repetat vineri că guvernul pregăteşte oordonanţă în acest sens, iar ministrul Justiţiei insistă că decizia CCR privind completurile de 5 judecători nu poate rămâne fără urmări.
Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, i-a trimis joi, 24 ianuarie, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă, pe tema posibilei ordonanţe de urgenţă care să introducă recursul în anulare pentru cei condamnaţi de completurile de cinci judecători de la Înalta Curte în perioada 2014-2018, informează G4Media.ro.
„Prim-vicepreședintele Timmermans a exprimat îngrijorări și a cerut clarificări referitor la câteva aspecte” în această scrisoare, a declarat Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, pentru G4Media.ro.
„Comisia Europeană urmărește îndeaproape discuțiile despre o posibilă OUG în urma celor două decizii ale Curții Constituționale. Comisia a luat notă deja de decizia CCR privind completele de 5 judecători în ultimul raport MCV. Vă reamintesc că președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, s-a exprimat extrem de clar în legătură cu posibilitatea unei amnistii în timpul recentei sale vizite la București. Așa cum Comisia Europeană a spus în repetate rânduri, e esențial ca România să revină pe calea corectă în lupta anticorupție, să asigure independența justiției și să evite alți pași înapoi”, a mai spus Christian Wigand.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat vineri, la începutul şedinţei de guvern, că a discutat cu liderii europeni și i-a informat despre faptul că Guvernul va emite OUG pentru înlăturarea efectelor protocoalelor secrete, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
„Trebuie să remarc cu mâhnire două aspecte: ne confruntăm cu o campanie de dezinformare despre România, din partea unor oameni politici, până la cel mai înalt nivel. Am dat asigurări că Guvernul va milita pentru respectarea valorilor care asigură fundamentul Uniunii Europene. Vom milita pentru statul de drept, asigurarea independenței justiției, însă am transmis cu fermitate că cetățenii români trebuie să se bucure de libertăți care orice cetățean european. CCR a constatat că în justiție s-au folosit practici în afara legii și este nevoie să corectăm aceste lucruri”, a spus Viorica Dăncilă, la începutul ședinței de Guvern.
Tudorel Toader: Decizia CCR nu poate fi lipsită de efecte juridice
„Prin Hotărârea pronunţată în 15 septembrie 2015, în cauza Tsanova-Gecheva împotriva Bulgariei, CEDO a stabilit, că ”este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției”.
În România, prin Decizia Curții Constituționale nr.685/2018, definitivă și general obligatorie, s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat și completat prin Legea nr.255/2013.
Nu este vorba, așadar, despre un caz singular/specific, precum în cauza soluționată de CEDO, care a analizat, în acel context factual, desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători. Nu este vorba nici despre vreo controversă doctrinară ori divergență jurisprudențială în privința desemnării judecătorilor completelor de 5 judecători, ci de o încălcare a legii, cu caracter de continuitate, constatată printr-o decizie general obligatorie a CCR. Această decizie nu poate fi lipsită de efecte juridice, întrucât nu o permite Constituția României și pentru că, așa cum CEDO reține, și repetăm, ”este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiției”, a scris Tudorel Toader pe Facebook.
Postarea sa este o reacţie la poziţia exprimată de Forumul Judecătorilor, care a publicat o hotărâre a Curţii Europene a Dreturilor Omului potrivit căreia, ”chiar presupunând că desemnarea unui judecător raportor într-un complet de 5 judecători nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparţialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigenţelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere”.
”În ceea ce priveşte completul de cinci judecători, reclamanta denunţă modalitatea de desemnare a membrilor săi, dintre judecătorii Curţii Administrative Supreme, care nu ar fi fost efectuată într-o manieră transparentă şi aleatorie. Curtea reţine că reclamanta nu pune sub semnul întrebării imparţialitatea subiectivă a vreunui membru al completului În ceea ce priveşte imparţialitatea obiectivă, Curtea reaminteşte că potrivit jurisprudenţei sale, nu îi revine atribuţia de a examina, în principiu, validitatea motivele pentru care o cauză particulară a fost atribuită unui judecător sau unei instanţe în mod special, dar trebuie totuşi să se asigure că o astfel de atribuire este compatibilă cu cerinţele de independenţă şi imparţialitate. Este de datoria statelor membre ale Convenţiei să asigure o bună administrare a justiţiei şi trebuie să fie luaţi în considerare mai mulţi factori pentru repartizarea dosarelor de pe rolul instanţelor (Bochan c. Ucrainei, nr 7577/02, par.71, 3 mai 2007; Moiseiev c. Rusiei, nr. 62936/00, par.176, 9 octombrie 2008). În prezenta cauză, Curtea constată că părţile nu se pun de acord cu privire la întrebarea dacă judecătorul raportor al completului de cinci judecători a fost desemnat sau nu în mod aleatoriu, conform legii. Cu toate acestea, chiar presupunând că desemnarea sa în complet nu a fost efectuată aleatoriu, neexistând alte dovezi ale lipsei de imparţialitate a judecătorilor care alcătuiesc completul, nu rezultă încălcarea exigenţelor art.6 din Convenţie din acest punct de vedere. (…) Prin urmare, s-a constatat că, în speţă, nu a fost încălcat art.6 din Convenţie”, se arată în hotărârea citată de Forumul Judecătorilor.