Scandalul apei potabile din București ia amploare

On ian. 31, 2019 0

Ministerul Sănătăţii precizează că distribuitorul de apă potabilă pentru Bucureşti a utilizat pentru tratarea apei o cantitate mare de clor, necesară în condiţiile în care marţi s-a produs o poluare cu amoniu pe râul Argeş, în urma topirii masive de zăpadă. Ministerul menţionează că ”rezultatele preliminare ale probelor de laborator au relevat faptul că, în toate cele 5 puncte de recoltare, valorile determinate pentru clorul liber rezidual şi clorul total nu corespund limitelor stabilite de legislaţia în vigoare“ şi recomandă bucureştenilor ca, până la rezultatele definitive, apa din reţeaua publică să nu fie folosită pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală. În replică, Apa Nova precizează că concentraţia de clor rezidual nu a depăşit valoarea de 0,4 mg/l, încadrându-se în limitele prevăzute de legislaţie Bucureşti.

Ministerul menţionează că, în cursul zilei de miercuri, au fost primite la Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSPMB) mai multe sesizări privind calitatea apei potabile de la locuitorii din sectoarele 5 şi 6 din Capitală. În urma sesizărilor, personalul de specialitate DSPMB a recoltat mai multe probe din reţeaua de apa potabilă în cele două sectoare.

Conform specialiştilor INSP în domeniul apei potabile, „rezultatele parţiale nu reprezintă un motiv de îngrijorare a populaţiei privind posibilele efecte ale consumului de apa din reţeaua publică de distribuţie. Conform ghidurilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a fost dovedit faptul că în cazul consumului de apă hiperclorinată, măsura aplicată în acest moment de operatorul de apă, nu există riscul de apariţie a unor efecte acute sau cronice asupra sănătăţii. Aceeaşi sursă informează că valoarea crescută cu peste 0,5 mg la litru a clorului determină doar apariţia disconfortului organoleptic, adică percepere gust modificat şi miros şi nu
există alte efecte pe termen lung”, arată Ministerul Sănătăţii.

„Cu toate acestea, până la obţinerea rezultatelor finale ale probelor prelevate, specialiştii recomandă locuitorilor Capitalei ca apa din reţeaua publică să nu fie folosită pentru băut, prepararea hranei sau în igiena personală. Aceştia recomandă utilizarea apei îmbuteliate, apă potabilă din surse (foraje) autorizate sanitar sau fântâni publice la care este afişată înscrierea «apa este bună de băut»”, recomandă totuşi ministerul.

Potrivit sursei citate, DSPMB analizează zilnic probe de apă din reţeaua publică sau de la staţiile de tratare pentru parametrii microbiologici, dezinfectantul rezidual (clor rezidual liber) şi clorul total. Din cele 10 probe de apă prelevate miercuri din punctele fixe de recoltă din sectorul 3 Bucureşti, 9 dintre ele au fost conforme pentru clorul rezidual liber, iar una dintre ele a prezentat clor rezidual sub limita de detecţie. Parametrii microbiologici sunt în lucru, rezultatele fiind finalizate în 48 de ore de la recoltare, mai precizează MS.

Apa Nova anunţă că a suplimentat, începând cu seara zilei de miercuri, numărul şi frecvenţa analizelor privind indicatorii de calitate a apei potabile în sectoarele 5 şi 6 ale Capitalei şi că rezultatele efectuate în ultimele ore reconfirmă şi atestă calitatea şi potabilitatea apei produse şi distribuite de către companie.

„Conform legislaţiei în vigoare, concentraţia clorului rezidual liber în apa potabilă din reţeaua de distribuţie trebuie să se încadreze între 0,1 – 0,5 mg/litru. Ceea ce înseamnă că în apa potabilă trebuie să se regăsească clor între aceste valori. Prezenţa clorului în apa potabilă este deci o necesitate şi o garanţie că apa este conformă din punct de vedere microbiologic. În plus, o certitudine pentru consum în siguranţă a acesteia. În alte state, spre exemplu, normele impun concentraţii mult mai mari de clor tocmai pentru a certifica această siguranţă (de exemplu SUA). În mod uzual, operatorii de apă menţin un nivel al dezinfectantului (clor rezidual în formă liberă) la valori de până la 0,5 mg. Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, clorul, care este prezent în apa potabilă, se poate încadra în limite între 0,2 mg/l şi până la 1 mg/l, utilizarea clorului fiind cea mai sigură şi frecventă metodă pentru tratarea apei (eliminarea de viruşi şi bacterii). Rezultatele monitorizării calităţii apei în Bucureşti în acest moment arată că concentraţia de clor rezidual în formă liberă nu a depăşit valoarea de 0,4 mg/l şi nu a fost nici mai mică de 0,1 mg/l”, se arată într-un comunicat al Apa Nova.

Operatorul menţionează că, în urma topirii bruşte a depunerilor de gheaţă şi zăpadă, a crescut concentraţia de amoniu din râul Argeş şi că a fost majorată doza de clor în procesul de tratare, fără a depăşi limita maximă admisă. „Ca urmare a topirii bruşte a depunerilor de gheaţă şi zăpadă, a crescut concentraţia de amoniu din râul Argeş, acesta fiind una dintre cele două surse de apă brută folosită de către Apa Nova în procesul de producţie a apei potabile pentru Capitală. Administraţia Naţională Apele Române nu a făcut nicio informare cu privire la o poluare cu amoniu pe râul Argeş. Din preocuparea continuă a producătorului şi operatorului de apă potabilă pentru municipiului Bucureşti pentru calitatea serviciilor oferite, acesta a acţionat conform Bunei Practici Industriale pentru situaţii specifice, prin creşterea dozei de clor în procesul de tratare în limita necesară, fără a depăşi limita maximă admisă. Efectul creşterii dozei de clor a condus la apariţia disconfortului organoleptic (gust şi miros) în câteva puncte din sectoarele 5 şi 6. Chiar dacă aceste măsuri au fost luate pentru a asigura furnizarea în condiţii de calitate şi siguranţă a apei potabile, operatorul îşi cere scuze consumatorilor săi care au resimţit acest disconfort”, precizează sursa citată.

apa potabila bucuresti scandal apa potabila