Tensiuni între liderii UE privind succesorul lui Juncker la șefia Comisiei Europene

Liderii europeni, în special tandemul Macron-Merkel, şi-au afişat diviziunile marţi cu privire la succesorul lui Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, ceea ce prevesteşte o negociere anevoiasă asupra desemnării noilor responsabili ai UE, comentează AFP.

Dificultate suplimentară: şefii de stat şi de guvern vor trebui, în plus, să găsească un compromis asupra acestui post cheie cu noul Parlament European (PE) ieşit după alegeri şi care intenţionează să impună ca viitor preşedinte al executivului european un candidat desemnat de partide înainte de acest scrutin.

„Nimeni nu este interesat de un conflict inter-instituţional”, a afirmat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui summit extraordinar, marţi seară, la Bruxelles, convocat pentru a trage concluzii după alegeri.

Cu toate acestea, lupta pentru putere pare să fie deschisă.

Prima dispută se referă la preşedinţia Comisiei Europene.

Persoana care va fi aleasă va trebui să obţină sprijinul celor 28 şi majoritatea absolută în Parlamentul European, 376 de voturi. Tratatele prevăd că şefii de stat şi de guvern propun un candidat asupra căruia PE se pronunţă şi pentru aceasta trebuie „să ţină cont” de rezultatul alegerilor.

După cum a rezumat cancelarul german, Angela Merkel: „Noi ne susţinem candidatul, pe Manfred Weber, alţii îl susţin pe al lor, este clar”.

Lider al Partidului Popular European (PPE, centru dreapta) – prima forţă politică din PE şi familia politică din care fac parte Angela Merkel, Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker -, bavarezul Manfred Weber revendică postul.

Pe lângă Manfred Weber, pretendenţii celorlalte principale două grupuri sunt social-democratul olandez Frans Timmermans şi liberala daneză Margrethe Vestager.

Pe lângă faptul că cei 28 vor trebui să găsească un compromis între ei, PE, bazându-se pe o puternică participare la alegeri, intenţionează să îşi impună acelaşi principiu al unui ”Spitzenkandidat”, ca şi în 2014. O probă de forţă suplimentară.

Susţinut de o declaraţie comună a preşedinţilor grupurilor politice, preşedintele PE, italianul Antonio Tajani, a venit să lămurească lucrurile în faţa celor 28, invitat în deschiderea dineului lor.

Pe lângă preşedintele executivului european, vor mai trebui înnoite până la sfârşitul anului posturile de preşedintele al Consiliului European, şef al diplomaţiei UE şi de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE). La începutul lui iulie, PE îşi va alege, de asemenea, noul şef.

Cazul preşedintelui BCE este oarecum deosebit, a precizat Donald Tusk, pentru că instituţia este independentă politic. El şi-a făcut cunoscută „ambiţia personală” de a avea două femei în ultimele funcţii.