Silvicultorii români și-au luat angajamentul, de ziua lor, să planteze noi păduri pentru a atenua efectele schimbărilor climatice

0

Ziua Silvicultorului a fost marcată de Regia Națională a Pădurilor și Asociația Administratorilor de Păduri printr-un eveniment comun organizat joi, 13 iunie, la Băile Herculane.

La eveniment au participat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri, Adrian Crețu, deputatul și membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, Ion Tabugan, autorități locale, reprezentanți ai Agenției ”Moldsilva” din Republica Moldova, directorii direcțiilor silvice și cei ai administrațiilor parcurilor naționale și naturale administrate de Romsilva, sindicaliști din silvicultură, pensionari silvici și reprezentanți ai organizațiilor profesionale, ai mediului academic și ai industriei de prelucrare a lemnului.

În debutul evenimentului, directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihailescu, a adus un omagiu generațiilor de silvicultori care au contribuit la gospodărirea durabilă a pădurilor din România, unele cele mai valoroase din Europa, și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile depuse zi de zi de silvicultorii români.

În continuare, directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a lansat invitația silvicultorilor și mediului academic pentru participarea la o platformă de dialog în domeniul forestier și le-a prezentat participanților proiectele actuale și viitoare ale Regiei, cu accent pe programele de educație forestieră și parteneriatele cu facultățile și liceele cu profil silvic, investițiile în drumurile forestiere, corectarea torenților, sisteme informatice integrate, perdele forestiere și regenerarea pădurilor, proiectele privind dezvoltarea comunităților locale și beneficiile aduse acestora de păduri.

Discursul directorului general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu

Domnule Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Domnule Ioan Tabugan, deputat al Camerei Deputaților

Domnule Matei Lupu, prefect al județului Caraș Severin

Domnule Adrian Crețu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri

Domnule Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor ,,Silva”

 Dragi colegi silvicultori,

Distinși invitați,

E o plăcere și o onoare pentru mine să mă aflu aici, în calitate de director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pentru a sărbători ziua noastră, Ziua Silvicultorului, ajunsă azi la ediția cu numărul XXIX.

Mulțumesc domnului ministru, Ioan Deneș, pentru prezența domniei sale, domnului deputat, Ioan Tabugan, domnului prefect al județului Caraș Severin, Matei Lupu și salut, totodată, prezența distinșilor noștri colegi de peste Prut, silvicultorii Agenției ”Moldsilva”, prietenii și partenerii noștri în numeroase proiecte.

Sunt bucuros să îi vad aici pe partenerii noștri din mediului academic, pe cei din domeniul cercetării științifice, pe reprezentanții sindicatelor din silvicultură și, nu în ultimul rând, pe reprezentanții Asociației Pensionarilor Silvici din România, ai Societății Progresul Silvic și ai Asociației Forestierilor din România.

Îi salut, de asemenea, pe membrii Consiliului de Administrație al Romsilva și pe foștii directori generali ai Romsilva.

E o bucurie să fim reuniți aici, pentru al patrulea an consecutiv, silvicultori ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și silvicultori ai ocoalelor silvice de regim, reunite în Asociația Administratorilor  de Păduri, fapt ce dovedește că suntem uniți și puternici împreună.

Doresc, pe această cale, să îmi exprim public recunoștința și respectul pentru munca colegilor mei silvicultori, pentru eforturile depuse, pentru dedicare și profesionalismul de care dau dovadă.

Cred că toți din această sală știm că meseria de silvicultor este frumoasă, dar în același timp aspră, dură și că trebuie să fi făcut pentru ea. Grija pentru pădure este un destin în care te implici cu pasiune, te simți liber și crești.

Silvicultorul trăiește o viață plină de vitalitate, care bucură ochiul profanului, dar și pe cel al iubitorului de natură, de libertate şi de aer curat.

Datorită acestor silvicultori, din trecut și de azi, România deține unele din cele mai frumoase și bogate păduri din Europa iar datoria noastră este să lăsăm moștenire, la rândul nostru, generațiilor viitoare, păduri frumoase și bogate.

Săptămâna trecută am participat la Gura Humorului, la reuniunea directorilor generali din UE în domeniul pădurilor, organizată de Ministerul Apelor și Pădurilor în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Întrucât am auzit foarte des menționat numele Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, am considerat oportun să intervin în dezbateri și să le prezint reprezentanților autorităților din domeniu, niște laturi ale activităților noastre, mai puțin cunoscute lor.

Sunt mândru să afirm că am reușit să clarific niște aspecte greșit înțelese, să schimb niște idei preconcepute și să creez oportunități pentru deschiderea unui dialog permanent cu specialiștii de la Comisia Europeană.

Toți participanții la reuniune au convenit ca este prioritară elaborarea, cât mai urgent, a unei Strategii forestiere unitare la nivelul Uniunii Europene și a unui cadru general pentru gestionarea durabilă a pădurilor în Europa, fiind cunoscute preocupările pentru adaptarea la schimbările climatice și rolul important al pădurilor în atenuarea acestui fenomen global.

 

Pentru că știu că avem specialiști veritabili, silvicultori desăvârșiți, învățământ silvic recunoscut la nivel european, rezultate deosebite în cercetare în domeniul silviculturii, nu mă îndoiesc că vom face față tuturor provocărilor.

 

Întrucât așteptările societății actuale sunt că Romsilva poartă o responsabilitate, aș vrea să vă prezint, în continuare,  proiectele noastre de viitor sau în derulare:

Un prim proiect despre care să vă vorbesc este Proiectul ”Romsilva, un angajament pentru generațiile viitoare!” derulat, până în prezent, în parteneriat cu Universitatea Transilvania din Brașov și cu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, dar pe care intenționez să îl extind și la celelalte universități care pregătesc specialiști în silvicultura sau in alte domenii de interes, precum economie sau științe juridice.

Am pornit de la simpla premiză că avem nevoie de competență, iar pentru a obține acest lucru, trebuie să mergem direct la sursă. De aceea, în cadrul acestui proiect al Romsilva, în calitate de principal angajator din sectorul silvic românesc, am mers la facultățile de profil silvic, unde am avut două sesiuni de prezentare a oportunităților unei cariere în cadrul companiei noastre, una la Facultatea de silvicultură și Exploatări Forestiere din Brașov, și a doua, la Facultatea de Silvicultură Suceava. Cu această ocazie, le-am trimis studenților mesajul că vor putea intra pe posturile de stagiari puse anul acesta la concurs în cadrul Romsilva strict pe baza notelor obținute la examenele de absolvire a facultății, apreciind ca rezultatele obținute în cei patru sau cinci ani de studii sunt mai elocvente decât un test grilă.

Încurajez colegii din mediul privat să îmbrățișeze și ei această idee: dacă vor oameni valoroși, atunci trebuie să le deschidă porțile.

Un al doilea proiect pe care îl am în vizor este acela de educație. Oamenii se întreabă ,,Ce am făcut cu pădurea? Ce face Romsilva pentru pădure?” și m-am gândit că trebuie să le răspundem cumva. Cum? Prin a ne implica în procese de educație. Astfel, voi enumera câteva din proiectele finanțate de Romsilva.

Primul din listă este manualul de educație forestieră, intitulat ,,Prin Pădurile Neamțului”. Pe această cale vreau să îi felicit pe colegii mei, excepționali, de la Direcția Silvică Neamț și de la Parcul Natural Vânători Neamț, care au elaborat și editat acest manual pe care l-am prezentat public, autorităților, la Academia Română, cu ocazia Zilei Internaționale a Pădurilor – 21 martie. Intenționez să reeditez acest manual și, printr-un parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, să introducem acest manual de educație forestieră, la nivel național, adresat ciclului gimnazial.

Un alt proiect pe care mi l-am propus pentru viitorul apropiat este elaborarea unui Ghid pentru gospodărirea pădurilor private, adresat proprietarilor de păduri. Romsilva gestionează aproximativ 1 milion de hectare de păduri private, iar proprietarii trebuie ajutați să înțeleagă legislația în domeniu, uneori prea stufoasă sau prea complicată pentru ei. De aceea, vă invit să îi sprijinim pe acești oameni să ajungă să își iubească bunul, să își crească pădurea cu asumare și pentru a o lăsa moștenire înaintașilor.

Alt treilea proiect de educație se numește Tineri în pădurile Europei, cel mai important concurs interactiv de educație forestieră din Europa si care se organizează din 2011 în state precum Austria, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Ucraina și România. În țara noastră, concursul este organizat de Romsilva și inițial se adresa doar liceelor și colegiilor silvice, ulterior fiind extins, printr-un parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, la nivel național. Fac aceeași recomandare sectorului forestier privat de a-l promova pentru că merită.

Tinerii care ne vizitează pădurile, intra în contact cu activitatea noastră și cu realitatea, aceștia vor transmite, mai departe, familiei, prietenilor și cunoștințelor lor informații corecte. Pădurile noastre nu sunt defrișate! Acesta e mesajul care va conta!

Trebuie să extindem comunicarea. Noi, profesioniștii, știm ce facem, știm că ne respectăm meseria, dar lumea se schimbă și noi trebuie să ne întoarcem către societate și să informăm opinia publică.

Pentru a evita birocrația excesivă, mi-am propus să elaborez un sistem informatic de gestiune a fondului forestier administrat de Romsilva. Îl consider necesar în acest moment și îmi doresc să am puterea să îl pot realiza și implementa. Acest sistem informatic integrat ne va ajuta să implementăm un management modern si eficient al pădurilor statului, integrând toate datele la nivelul celor 313 ocoale silvice și va reduce semnificativ birocrația și costurile. Pentru a implementa proiectul, vom accesa finanțare nerambursabilă în cadrul Axei Prioritare 2 – ”Tehnologia Informației si Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitala competitiva”.

Poate fi un model de adoptat și de colegii de la privat pentru că ne va permite să muncim birocratic mai puțin și creativ mai mult.

Proiectele noastre de dezvoltare a infrastructurii forestiere merită și ele menționate, fără ele nu am fi putut să ne dezvoltăm așa cum am făcut-o.  Trebuie să punctez importanța dezvoltării și modernizării infrastructurii de drumuri forestiere sau despre lucrările de corectare a torenților. Acestea sunt domenii în care de zeci de ani investițiile au venit de la statul român, prin Romsilva. Au existat ani, trebuie să recunoaștem, în care nu s-a investit deloc, dar nu mai este cazul, pentru că este una din prioritățile noastre să construim și să ne dezvoltăm în acest domeniu.

Cum de altfel, prioritate pentru noi și ministerul apelor și pădurilor este, înființarea de perdele forestiere de protecție. Colegii mei de la departamentul de fond forestier au operative săptămânale pentru a avansa cât mai rapid în acest demers comun. L-am rugat pe domnul ministru Ioan Deneș, să ne susțină la Guvern, pe lângă Ministerul Transporturilor pentru ca procedurile de expropriere pentru proiectele de construcție a drumurilor naționale să se facă simultan cu cele pentru realizarea de perdele forestiere.

Romsilva este direct implicată în dezvoltarea comunităților locale pentru că suntem printre puținele instituții cu birouri în zona rurală. Pădurarul este, metaforic, bineînțeles, un birou.

De asemenea, alături de alte instituții, aducem beneficii financiare comunităților locale, pentru că prin munca lor prestată în pădure la culesul fructelor, ciupercilor și plantelor medicinale, veniturile rămân acolo, în comunitate.

De asemenea, le asigurăm comunităților locale lemnul de foc și lemnul pentru construcție. Le-am cerut parcurilor naționale și naturale din subordinea Romsilva să facă o schimbare de paradigmă și să sprijine dezvoltarea comunităților locale, nu să o blocheze. Să nu uităm, în acest sens, scopul pentru care aceste arii protejate au fost constituite, trebuie să protejăm ce e de protejat, dar să ne și dezvoltăm!

Pădurea dă sănătate, și sunt de acord cu această afirmație. Pădurea este un izvor de efecte benefice asupra mediului înconjurător și a sănătății oamenilor.

Prin activitățile, produsele și serviciile  noastre curente de îngrijire a pădurilor, pe care noi le considerăm uzuale, oferim beneficii, confort și stare de bine pentru societate. Plantele medicinale și fructele de pădure din pădurile noastre sunt folosite în industria farmaceutică și cosmetică românească și internațională pentru valoarea lor excepțională.

Aș vrea, mai departe, să abordez două concepte în tendințe: economia circulară și bioeconomia. Există o directivă europeană de a înlocui plasticul din ambalaje cu produse biodegradabile. Inițiativă lăudabilă, dar oare este România pregătită pentru a trece la acest proces, când nu mai există fabrici de celuloză la noi în țară? Uitați, aceasta este o adevărată provocare și trebuie să vedem cum îi vom face față.

Merită să menționez și serviciile pe care Romsilva le oferă ca destinație pentru ecoturism, silvoturism, turism cinegetic și ecvestru și aș vrea să mă opresc asupra conceptului nou de pădure-parc, înființate cu scopul de a crește suprafața verde pe cap de locuitor și de a le oferi cetățenilor din zonă, noi oportunități de agrement și petrecere a timpului liber.

Din zona din care provin eu, există un trup de pădure ce nu putea fi accesat pentru că era mereu frecventat de cetățenii din zonă. Și știu că acesta nu este un caz singular, că mai sunt asemenea păduri și în Suceava, Bihor sau Brașov. Acum că legislația s-a modificat într-un mod mai înțelept, aceste păduri își vor putea manifesta rolul cu adevărat, acela de a oferi confort comunității locale sau urbane. Aceste păduri vor fi trecute în administrarea unităților administrative teritoriale care vor avea obligația de a presta servicii silvice, prin ocoalele silvice.

Sunt multe de spus despre lucrurile pe care le facem noi. Ne-am dezvoltat în arhitectura peisagistică și în amenajarea spațiilor verzi. Avem un ocol silvic  model –  Ocolul Silvic Gârcina și Pepiniera Silvică Salcea, care au finalizat un amplu proiect de amenajare a spațiului verde, în cadrul unui contract încheiat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei – Arhiepiscopia Iașilor din Iași. Astfel de activități vor fi extinse pentru că avem atât resursele, cât și profesioniștii în domeniu.

În finalul discursului meu, vreau să lansez public provocare de viitor. Am participat la multe evenimente și dezbateri publice, naționale și europene, pentru elaborarea de politici forestiere. Cu această ocazie am văzut că sunt multe opinii, unele contradictorii, dar toate bine fundamentate și emise de actori importanți din domeniile respective.

Intenția mea este de a duplica un model european care funcționează foarte bine la momentul actual în Europa – FTP-Forest-based platform- și de a lansa, în România, o platformă profesională în domeniul forestier ,,Pădurea românească. Prezent și viitor – 2020-2030”, adaptată la realitățile momentului și cotidianului românesc.

Este un proiect de viitor, care va reprezenta un cadru real de discuții profesionale, cu actori importanți din domeniu, proveniți din Romsilva, Asociația Administratorilor de Păduri, din mediul academic și de la institutele de cercetare științifică, din sectorul de mediu și al procesatorilor de lemn, din ASFOR, dar și de la firmele de construcții de drumuri forestiere și corectare de torenți.

Consider că platforma va fi locul ideal unde administratorii pădurilor de stat și private, reprezentanții industriei forestieră și alți actori din acest domeniu, se vor întâlni pentru a discuta și colabora la crearea unui mediu benefic, favorabil promovării a inovațiilor în domeniul forestier.

Totodată, această platformă va avea posibilitatea de a face recomandări veridice către factorii de decizie politică în ceea ce privește prioritățile sectorului în domeniul investițiilor specifice în cercetare, dezvoltare și  inovare tehnologică din domeniul forestier.

Cu alte cuvinte, rolul acestei platforme forestiere va fi acela de a face recomandări și de a mobiliza, autoritățile publice prin a sprijini procesul de elaborare a legilor din sectorul forestier pornind de la informații actuale, reale și concrete.

Distins auditoriu,

În încheiere, doresc să adresez un sincer ”La mulți ani!” tuturor silvicultorilor din România și să le urez sănătate, multă putere de muncă și realizări pe plan profesional.

Vă mulțumesc!”

Silvicultorii și-au luat angajamentul, la finalul evenimentului, de a sprijini proprietarii de terenuri pentru a fi împădurite, contribuind astfel la atenuarea efectelor schimbărilor climatice.

Cea de-a 29-a ediție a Zilei Silvicultorului a fost organizată în comun de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, administratorul pădurilor proprietatea publică a statului, și Asociația Proprietarilor de Păduri, organizația reprezentativă a ocoalelor silvice de regim, pentru al patrulea an consecutiv, pentru a sublinia unitatea Corpului Silvic din România care activează în sistemul public sau privat de administrare a pădurilor.

Ziua Silvicultorului este o sărbătoare oficială, inițiată în 1991 și legiferată prin Statutul Personalului Silvic, fiind marcată în fiecare an, în cea de-a doua săptămână a lunii iunie, de întregul Corp Silvic, în parteneriat cu sindicatele și cu celelalte organizații profesionale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane hectare de păduri proprietatea publică a statului, din care 80% sunt certificate la nivel internațional, 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață cumulată de peste 850 de mii de hectare și 12 herghelii de stat și patru depozite de armăsari.

Romsilva asigură, pe baze contractuale, servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate.

Asociația Administratorilor de Păduri este organizația profesională a structurilor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice, înființată în anul 2004, care reunește peste o sută de ocoale silvice de regim.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.