Pinul negru de Banat, un veritabil rai al fluturilor și herghelii de cai sălbatici, printre minunile Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei
Dacă aţi auzit până acum de judeţul Caraş-Severin şi ştiţi doar că e una dintre zonele sărace ale ţării, ei bine, aflaţi că lucrurile nu stau chiar aşa. Am putea spune chiar că această zonă a ţării ar putea foarte uşor să devină una din cele mai bogate, dacă şi-ar exploata cu inteligenţă comoara naturală pe care stă.
Judeţul Caraş-Severin este un adevărat colţ de rai, cu un potenţial turistic fantastic, de la turismul balnear până la cel montan, industrial, cultural etc. Practic, în orice perioadă a anului, turiştii ar avea ce să facă în această parte a ţării. Imaginaţi-vă că aproximativ jumătate din acest judeţ este acoperit de păduri, însumând peste 340.000 de hectare. În cele ce urmează vă prezentăm doar câteva dintre atracţiile naturale, mai puţin sau deloc cunoscute din această zonă a ţării.
Prima minune de care o să vă bucuraţi în stațiunea Băile Herculane, este aerul puternic ionizat, ca în Alpii Elveţiei – între 2.000 şi 6.400 de ioni negativi pe centimetru pătrat. Dacă nu cunoaşteţi trasele, orice localnic vă poate ajuta sau le puteţi găsi cu o simplă căutare pe Google. Majoritate sunt cu plecare din Herculane.
Pinul negru de Banat
Unul dintre cele mai populare trasee pe care le puteţi încerca dacă sunteţi în zonă este Băile Herculane – Crucea Albă -Peştera lui Şerban – Vf. Domogledul Mic – Vf. Domogledul Mare – Culmea Soronişte – Cheile Feregari – Fabrica de var. Are o lungime de aproximativ 6 kilometri, este de categorie mijlocie ca nivel de dificultate şi vă duce la o altitudine maximă de 1.105 metri. Se vizitează o perioadă destul de lungă din an – din martie până în octombrie – şi este considerat cel mai interesant şi spectaculos de pe Valea Cernei.
Practic, traseul începe din spatele celebrului hotel Cerna, de unde poteca cu marcajul galben, pe care există chiar şi bănci pentru odihnă, vă conduce până în Masivul Domogled. Pe acest traseu, o să găsiţi un copac-fenomen, unic în România: pinul negru de Banat. Gheorghe Lungu, specialist în educaţie ecologică la Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, este omul care vă poate spune povestea pinului negru de Banat.
„Ca specie îl întâlnim în sudul Europei, dar în România găsim doar aici această subspecie pe care noi o numim pinul negru de Banat. Este un copac spectaculos, datorită lui, peisajele din zonă sunt incredibile şi în afară de Valea Cernei, mai există câteva pâlcuri de pini negri pe clisură, în zona satului Sviniţa. În primul rând, este o specie strict protejată, în al doilea rând este o specie destul de curioasă din punct de vedere ştiinţific. A suscitat curiozităţi încă din 1938, când Alexandru Borza şi Emil Racoviţă au insistat pentru constituirea unei rezervaţii în această zonă. Pinul negru de Banat creşte foarte, foarte greu. Îşi măreşte diametrul trunchiului cu câteva zecimi de milimetri în fiecare an, iar lemnul său este foarte dens. Avea şi utilizări medicale pe vremuri, dar se folosea inclusiv la cuiele pentru pantofi. Cel mai curios lucru despre pinul negru de Banat este faptul că acolo unde este foarte des, în pădurea de pe Domogled, avem de-a face cu incendii frecvente. Muntele Domogled are o istorie întreagă de incendii, pădurea de pe Domogled ia foc destul de des şi, ceea ce este şi mai ciudat este faptul că exact zona respectivă este una de protecţie strictă, adică acolo unde oamenii nu mai au acces şi lăsăm natura să se desfăşoare. Din cauza aceasta chiar avem o mică problemă între legislaţie şi realitate, pentru că nu am avea voie să călcăm acolo, dar incendiile trebuie stinse. În 2013, la iniţiativa domnului Marcel Torok, Petru Urdea, profesor la Facultatea de Geografie a Universităţii de Vest, a condus un studiu, cu foarte mulţi senzori, camere video, prin pădurea aceea care ia mereu foc. Am aflat un lucru interesant: că din 11 incendii, aproape jumătate sunt fără cauze umane. Adică sunt cert provocate de cauze naturale. Ulterior, oamenii de ştiinţă au constatat că pinul negru de Banat produce nişte conuri care nu se deschid decât la temeperaturi foarte mari, ca să lase seminţele afară. S-a observat că aerul de la incendii este cel care ridică seminţele şi le plantează de sus în jos pe vârful stâncilor. Ştiam din trecut că răşina coniferelor emană gaze inflamabile. Toate aceste argumente ne duc cu gândul că pinul negru de Banat este prieten cu focul. Este un fel de pasăre Phoenix a plantelor. Nu putem spune că îşi dă foc singur, aşa cum se întâmplă prin Spania sau Grecia, din cauza căldurilor extreme, dar putem spune că prin incendii, pinul nostru o duce foarte bine“, ne-a declarat Gheorghe Lungu, specialist în educaţie ecologică.
Raiul fluturilor din România
Biologul Teodora Şinculeţ ne-a semnalat o altă minune a naturii pe care, în perioada de primăvară-vară, e imposibil să nu o observaţi dacă mergeţi pe acest traseu sau pe oricare altul din zonă. Este vorba de peste 100 de specii de fluturi. „În toate poienile care sunt de-a lungul culoarului Cerna pot fi admiraţi. Este mediul lor prielnic de dezvoltare, în aceste poieniţe. Profesorul Rakoczi, de la Cluj, a studiat populaţia de fluturi din Parcul Naţional Domogled. Practic aici se consideră că este raiul fluturilor din România. Din primăvară până începe toamna, pot fi văzuţi aceşti fluturi“, spune Teodora Şinculeţ. ;
Orhideele ne bucură privirea…
Dacă o zi din weekendul petrecut în judeţul Caraş-Severin aţi dedicat-o traseului de la Herculane, în celelalte două zile (presupunând că aveţi la dispoziţie un weekend prelungit), puteţi face alte descoperiri. La distanţă de doar o oră sau două de mers cu maşina din Herculane puteţi să mai descoperiţi şi alte minunăţii. Biologul Teodora Şinculeţ vorbeşte de bogăţii naturale mai puţin cunoscute pe care le găzduiesc Munţii Banatului. Fără să precizeze exact zona, de teamă să nu fie distrusă, biologul cărăşean menţionează că regiunea este extrem de bogată în orhidee. „Sunt undeva la 32 de specii de orhidee. Există una chiar deosebită, care seamănă cu o albinuţă. Aici, problema e că oamenii care au norocul şi ajung în astfel de zone cu orhidee trebuie să înţeleagă că sunt ocrotite şi nu pot fi culese. Sunt doar pentru admirat în mediul lor natural“, spune Teodora.
Hergheliile de cai sălbătici, un adevărat spectacol
Tot în apropiere, pe lângă Anina, există mai multe herghelii de cai sălbăticiţi. Numărul cailor depăşeşte 200 de exemplare şi sunt destul de uşor de văzut. Ciprian Floare, fotograf de natură şi activist de mediu, descrie întâlnirea cu caii de la Anina ca pe un adevărat spectacol.
„Caii de aici nu sunt promovaţi, dar ei pot să devină oricând o atracţie turistică extraordinară. Eu, de fiecare dată când merg în zonă, îi întâlnesc destul de uşor. Sunt mai multe herghelii şi, spre deosebire de alte zone ale ţării, unde nu au destulă hrană şi trec destul de greu iarna, la Anina caii aceştia arată extraordinar de bine. Pocnesc de sănătate. Au mâncare din belşug, în orice anotimp, şi de la an la an sunt tot mai mulţi“, povesteşte Ciprian, ale cărui fotografii cu caii de la Anina strâng sute de aprecieri pe reţelele sociale.
Dacă nu sunteţi convinşi încă să vizitaţi judeţul Caraş-Severin, mai putem să vă spunem că acest judeţ are în momentul de faţă patru parcuri naţionale, o salbă de cascade, unele chiar mai spectaculoase decât celebra cascadă Bigăr, pe care tot aici o găsiţi, Clisura Dunării, Munţii Banatului, pădurile seculare cuprinse în patrimonial UNESCO şi aşa mai departe, obiective naturale inedite.