BNR avertizează în privința „incertitudinilor crescute” ale investițiilor

Perspectiva pe termen scurt şi mediu a investiţiilor este marcată de incertitudini crescute, iar cele mai mari au ca sursă conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019 – 2020, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 3 octombrie 2019.

„Perspectiva pe termen scurt şi mediu a investiţiilor este însă marcată de incertitudini crescute, au convenit membrii Consiliului. Cele mai mari au ca sursă conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019 – 2020, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele opt luni ale anului, precum şi potenţialul impact al noii legi a pensiilor, de natură să facă necesară, dar şi inevitabilă, o corecţie fiscală în perspectivă, în vederea readucerii deficitului bugetar în limita prevăzută de Pactul de Stabilitate şi Creştere; s-a convenit că ajustările sunt de aşteptat să vizeze cu prioritate cheltuielile de investiţii, dar că momentul iniţierii consolidării fiscale, precum şi ritmul şi magnitudinea acesteia sunt dificil de anticipat”, se spune în minuta BNR.

Potrivit sursei citate, incertitudini ceva mai mici continuă să decurgă şi din unele practici bugetare, precum şi din frecventele măsuri fiscale şi modificări legislative implementate în ultimii ani – cu impact asupra profiturilor şi încrederii companiilor -, precum şi din ritmul absorbţiei fondurilor europene.

„În schimb, incertitudini şi riscuri mărite s-a considerat că vin din mediul extern – atât pe calea comerţului exterior, cât şi prin intermediul încrederii şi al investiţiilor străine directe -, în condiţiile sporirii riscurilor la adresa economiei zonei euro şi a celei globale induse de războiul comercial şi de Brexit, dar şi ale relaxării conduitei politicii monetare de către băncile centrale majore”, se arată în document.

În acest context, membrii Consiliului au remarcat că în trimestrul III exportul net e posibil să-şi fi mărit din nou contribuţia negativă la avansul economiei româneşti, dată fiind reaccelerarea creşterii în termeni anuali a deficitului balanţei comerciale în luna iulie, pe fondul încetinirii sensibile a creşterii anuale a exporturilor, concomitent cu redinamizarea importurilor de bunuri şi servicii.

Totodată, deficitul de cont curent şi-a accentuat trendul de adâncire în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut – în pofida unei relative ameliorări a evoluţiei soldului balanţei veniturilor primare şi al celei a veniturilor secundare -, iar gradul de acoperire a acestuia cu investiţii străine directe şi transferuri de capital a continuat să scadă.