Interviu cu directorul general al DACIA Military Industry, ing. Gabriel Ion LINȚĂ. ROMARM – Un colos cu picioare de lut !

0

Pentru a fi puternică și respectată, o țară trebuie sa aibă o armată competitivă, bine echipată și pregatită, în orice moment, pentru a face față agresiunilor externe, indiferent de direcția de unde vin acestea. România nu poate fi un actor regional relevant, fără o armată modernă și o industrie de securitate puternică, de stat sau privată.

Guvernul Orban a stabilit ca prioritate majoră a Programului de Guvernare, dezvoltarea, modernizarea și relansarea industriei de apărare, pe principii ale economiei de stat și private.

România, membră a stucturilor euroatlantice și a comunității europene, s-a angajat în fața partenerilor ei să apere, împreună cu aceștia, granița de nord-est a Uniunii Europene. Pentru a îndeplini acest deziderat, România are nevoie de o armată înzestrată la nivelul armatelor naționale europene și la nivelul trupelor NATO, înzestrare pe care o poate realiza prin importuri de la producători agreați de catre partenerii noștri de coaliție, General Dynamics, Rytheon, Lockheed Martin, Rheinmetall, Airbus, Leonardo etc, din producția internă a fabricilor de stat aflate sub umbrela ROMARM-ului, cele care au mai rămas, sau din industria de apărare privată.

L-am contactat pe dl. Ing. Gabriel Ion LINȚĂ, directorul general al companiei private DACIA Military Industry, companie care activează în domeniul produselor speciale/militare, și am întrebat care este opinia domniei sale în legătura cu societatea ROMARM, care funcționează sub autoritatea Ministerului Economiei.

Domnule director general, ing. Gabriel Ion LINȚĂ, după cum se știe, industria de apărare a României era o forță în domeniul exportatorilor de armament, la nivel mondial, declinul fiind, însă, alarmant după 1989. Unde ne aflăm astăzi în privința societății ROMARM care funcționează, încă, sub autoritatea Ministerului Economiei?

Este foarte corectă observația dvs. În vremea comunismului, industria de apărare a României a propulsat România printre primii 10 exportatori de armament din lume, în care lucrau mai mult de 230.000 de angajați. După 1989, ea a intrat în declin, fiind supradimensionată, depășită tehnic, lipsită de investiții pentru modernizare și mai ales incapabilă să se adapteze la o piață liberă, concurențială. Acum, în industria de apărare, mai lucrează aproximativ 10.000 de oameni, punând la un loc cele 15 filiale ale Romarm, dar și fabricile de aeronautică și navale sau alți producători privați de echipamente militare.

În 2018, România a exportat produse militare, arme, dar mai ales componente și servicii de reparații pentru avioane și nave, exporturile ridicându-se la peste 195 de milioane de euro, conform raportului Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Exporturile de armament ale României, din ultimii 5 ani, au crescut permanent (în 2017, au fost de peste 192 de milioane de euro). SUA, Bulgaria și Tunisia au fost principalii clienți de armament ai României.

Armata României ar trebui, în această situație, să joace un rol mult mai activ în privința achizițiilor de la ROMARM. Concret, cât la sută din producția de armament a ROMARM a fost absorbită de piața internă ?

Armata ar trebui sa fie principalul beneficiar al industriei de apărare. Ea ar trebui să comande tot ceea ce produce Romarm – aici mă refer la muniții, în special, armament, mașini blindate, servicii de mentenanță. În ultimii ani, din cifra de afaceri a Romarm, care este de circa 100 de milioane de dolari pe an, doar 5% din producția de armament a fost absorbită de piața internă, adică de MApN.

Ce soluții vedeți pentru a remedia această situație?

O posibilitate de luat în calcul la nivel instituțional este scoaterea celor 15 societati comerciale apartinând ROMARM de sub coordonarea acestuia, rentabilizarea celor care merita și a celor care aduc beneficii industriei de apărare și de securitate, urmând ca întreprinderile rămase sa fie privatizate.

MApN, din poziția de beneficiar al industriei militare, poate previziona și comanda societăților comerciale rămase și rentabilizate, produsele militare necesare desfășurării activităților curente, de instrucție, exerciții militare și acțiuni în teatrele de operațiuni precum și service-ului echipamentelor militare complexe, reducând astfel dependența de importuri pentru produsele militare de bază, muniție, armament, tehnică de luptă motorizată etc.

În acest context, ROMARM poate deveni o casa de comenzi pentru materiile prime, materiale, servicii, pentru societățile comerciale de stat sau private, care functionează în domeniul industriei de apărare si securitate și care sunt înscrise în Registrul unic al operatorilor economici şi al capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare – baza de date care cuprinde evidenţa capacităţilor şi operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi cu produse militare, sensibile şi strategice şi/sau să presteze servicii aferente acestor produse, în conformitate cu Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi cu modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, capitolul II, secțiunea a 3-a – Regimul de autorizare și înregistrare, precum și a prevederilor HG 611/2017 – Norme metodologice de aplicare a Legii nr 232/2016.

Cât de importantă/utilă este, domnule director general al DACIA Military Industry, eliminarea suprapunerii demersurilor de export pe acest palier?

Eliminarea suprapunerii demersurilor de export ar reprezenta un pas important în promovarea produselor militare ale industriei de stat sau private. ROMARM şi ROMTEHNICA s-au concurat pe pieţe externe, nu o dată, câştigătorul fiind în final un terţ străin. Statutul ROMTEHNICA, de unic reprezentant al statului român în exportul de armament, ar fi justificat şi prin existenţa unei puternice reţele de ataşaţi militari care, familiarizaţi fiind cu problematica specifică şi având relaţia cu ministerul local al apărării în fişa postului, pot fi mult mai eficienţi în promovarea exportului românesc de armament. MApN trebuie, totodată, să evalueze deschiderea şi a unor noi posturi de ataşati militari, în Africa şi Asia mai ales, pentru susţinerea exportului de tehnică specială.

Considerați, domnule ing. Gabriel Ion LINȚĂ, că este nevoie de o implicare mai mare a Guvernului României ? Ce poate face acesta pentru a controla mult mai bine politicile în domeniul industriei de apărare și strategiile de sprijinire a industriei române de apărare?

Pentru realizarea acestui deziderat, transformarea Direcției Industriei de Apărare în Agenția Industriei de Apărare și transferarea ei din cadrul Ministerului Economiei, sub directa autoritate a Guvernului României, ar imprima o viteza de reacție mai rapidă în ceea ce privește luarea deciziilor referitoare la ieșirea celor 15 societăți comerciale de sub coordonarea ROMARM, rentabilizarea și retehnologizarea celor care sunt necesare industriei și sistemului național de securitate și aparare și privatizarea celor rămase. În aceste condiții, Guvernul României ar controla mult mai bine politicile în domeniul industriei de apărare și strategiile de sprijinire a industriei române de apărare și securitate și integrarea acesteia în industria de apărare și securitate europeană și a NATO.

Interviu realizat de Iulian Badea

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.