Maria Grapini va vota, joi, Rezoluția Revoluției din Decembrie 1989

On dec. 17, 2019 0

Parlamentul European a dezbătut, luni, 16 decembrie, la Strasbourg, o Rezoluție pentru comemorarea a 30 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. Votul asupra acestei Rezoluții va fi dat, joi, în plenul PE.

Europarlamentarul Maria Grapini a semnat, alături de alți eurodeputați români, din toate cele trei grupuri politice mari, textul acestui document, redat integral mai jos.

De altfel, Grapini a avut, luni seara, o intervenție la Strasbourg, în care a insistat să precizeze că poporul român este proeuropean, iar locul României este în Uniunea Europeană. Europarlamentarul a vorbit despre sacrificiile timișorenilor și ale românilor, solicitând respect și tratament egal pentru cetățenii țării noastre.

„Dați-mi voie, că este comemorare, să fac o plecăciune în fața miilor de morți, în fața timișorenilor care s-au sacrificat primii, în fața românilor care au ieșit fără arme, cu brațele deschise în fața celor care au venit să îi împuște, pur și simplu să îi împuște! Cred că avem datoria, dragi colegi și instituții europene, să respectați poporul român. Poporul român este proeuropean. Nu vă luați după informații și după anumiți conducători, poporul român este proeuropean. Locul nostru este în UE! Din respect, acum la 30 de ani, cer Comisiei, Consiliului și Parlamentului să respecte drepturile românilor – cetățeni europeni! Dați-ne credibilitate, pentru că, da, în 30 de ani, România s-a schimbat mult. Poate nu știți cât, dar vă invităm acasă la noi. Români dragi, oriunde veți trăi, vă cer unitate, solidaritate și iubiți-vă țara!”, a fost declarația europarlamentarului Maria Grapini, din 16 decembrie, în plenul PE de la Strasbourg.

Textul integral al Rezoluției Revoluției din Decembrie 1989

Parlamentul European,

Având în vedere universalitatea drepturilor omului și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, o comunitate bazată pe valori comune,

Având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului a Organizației Națiunilor Unite adoptată la 10 decembrie 1948,

Având în vedere Rezoluția sa din 19 septembrie 2019 referitoare la importanța memoriei europene pentru viitorul Europei,

Având în vedere rezoluțiile și declarațiile privind crimele comise de regimurile comuniste totalitare, adoptate de mai multe parlamente naționale,

Având în vedere articolul 132/2 din Regulamentul său de procedură,

întrucât comemorarea celor 30 de ani de comemorare a Revoluției Române, declanșată de revoltele de la Timișoara, care a continuat mai târziu în toate localitățile țării și a culminat cu o revoluție anti-totalitară care se termină în București, ducând la căderea regimului comunist și la promulgarea de democrație, marcată în mod tragic de tranziția poporului român către libertate și statul de drept, ceea ce a dus la pierderea a 1142 de vieți omenești, 3138 de răniți grav și peste 760 de persoane deținute în mod ilegal și torturate în mod ilegal;
întrucât Revoluția română din decembrie 1989 a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier;
întrucât revoluția din decembrie 1989 și sacrificiile cetățenilor români care s-au aflat cu curaj în fața gloanțelor, au deschis drumul țării către NATO, Uniunea Europeană și lumea democratică, de unde a fost anterior sfâșiat împotriva voinței poporului român, după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial;
întrucât utilizarea forței împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracțiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora și pentru toți cetățenii români;
întrucât niciun act de agresiune militară împotriva propriului popor nu ar trebui să rămână nepedepsit;
întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărâri (Asociația „21 decembrie 1989” și alții/România; Acatrinei și alții/România; ȘANDRU și alții/România) recunosc că în timpul revoluției au avut loc încălcări grave ale drepturilor fundamentale — cum ar fi încălcarea dreptului la viață, încălcări ale interzicerii torturii și ale tratamentelor inumane sau degradante, încălcarea dreptului la respectarea vieții private și de familie — comise de forțele regimului dictatorial comunist care a deschis focul împotriva protestatarilor pașnici, lipsindu-le de libertate un număr mare de demonstranți împotriva opresiunii de la Ceaușescu; întrucât, după această perioadă, atât victimele, cât și moștenitorii acestora nu au învățat adevărul despre circumstanțele exacte ale acestor tragedii;

Întrucât, astfel cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului;întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

întrucât statul român a întârziat inutil clarificarea și disponibilitatea adevărului, care este esențială pentru garantarea dreptului victimelor și al moștenitorilor acestora de a obține despăgubiri și despăgubiri echitabile, autoritățile naționale nereușind să acționeze cu diligența necesară impusă de normele internaționale privind drepturile omului;

1.comemorează și aduce un omagiu victimelor revoluției din decembrie 1989 care și-au sacrificat viața pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, aducând un omagiu victimelor și familiilor acestora;

ia act de faptul că sacrificiul protestatarilor pașnici din decembrie 1989 a permis tranziția României către democrație, statul de drept, economia de piață, precum și integrarea sa ulterioară în Alianța Nord-Atlantică și în Uniunea Europeană;
solicită statului român să își intensifice eforturile pentru a elucida adevărul revoluției, o necesitate absolută pentru românii, România, Europa și Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a învăța adevărul, la 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989;
solicită instituțiilor Uniunii Europene și ale statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile posibile pentru a asigura comemorarea crimelor regimurilor comuniste și să garanteze că astfel de crime nu vor mai fi niciodată angajate;
încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor tuturor statelor membre.