Perspective asupra economiei României în 2020

De Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Investments Sucursala București și Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea

 La 30 de ani de la căderea regimului comunist, România pare să fie bine ancorată în valorile europene și pe o cale clară de dezvoltare economică. Chiar dacă anumite probleme persistă în ceea ce privește cea de-a doua chestiune, România are ocazia să înceapă noul deceniu cu dreptul, lăsând în urmă controlul daunelor din anii precedenți. Mesajele noului guvern cu privire la numeroase probleme de interes pentru investitori, de la abrogarea legislației dăunătoare și promovarea listărilor, la încurajarea guvernanței corporative și a transparenței companiilor de stat, sunt primii pași pentru ca țara să își recapete credibilitatea ca partener de afaceri și destinație de investiții de încredere.

Așadar, poate 2020 să marcheze, într-adevăr, o schimbare pozitivă pentru România, după un 2019 aglomerat și extrem de confuz? Răspunsul simplu este da. Există consens că România va avea al șaptelea an consecutiv de creștere economică, de 3,6% din PIB. România are șansă unică de a străluci anul acesta, chiar dacă rata creșterii economice încetinește în comparație cu anii anteriori. Cu toate acestea, există câteva condiții cheie pentru ca acest lucru să se întâmple.

Cuvântul anului: prudență

Cu un deficit bugetar estimat în mod optimist de către Guvern la 3,6% din PIB pentru 2020, în contrast cu așteptările mai moderate ale Comisiei Europene, Guvernul va trebui să fie foarte prudent cu cheltuielile. Acest lucru presupune ca acesta să evalueze cu atenție creșterea pensiilor, să se concentreze asupra îmbunătățirii eficienței ANAF în colectarea impozitelor și să se asigure că întreprinderile de stat funcționează la un nivel optim de rentabilitate, deoarece acestea contribuie prin impozite și dividende la bugetul de stat.

Guvernele anterioare au permis o rată rapidă de creștere a salariilor în sectorul public, ceea ce, fără surprindere, a creat o presiune semnificativă asupra bugetului de stat. Cheltuielile salariale au crescut cu 19% în primele 11 luni ale anului 2019, comparativ cu anul precedent și s-au dublat în ultimii cinci ani. Deși este adevărat că o creștere a salariilor în sectorul public a contribuit la îmbunătățirea puterii de cumpărare a românilor, aceasta a însemnat, totodată, că dezvoltarea economică a fost susținută în principal de consum, în timp ce celelalte componente ale creșterii PIB-ului au stagnat.

În paralel, sectorul privat încearcă să atragă angajați în timp ce se confruntă cu un deficit de forță de muncă și concurează împotriva unui sector public din ce în ce mai generos. România ar trebui să abordeze cu atenție această situație, deoarece riscă să-și erodeze avantajul competitiv. Totuși, orice provocare vine cu o oportunitate: România ar putea redirecţiona forța de muncă de la companii și zone ineficiente ale economiei în alte domenii mai productive, fără a fi nevoită să recurgă la importul de forță de muncă.

Așadar, s-ar putea spune că prudența este necesară peste tot. Cu o singură excepție: România trebuie să profite la maximum de fondurile UE disponibile și să nu omită niciun domeniu. Încurajăm puternic guvernul să inițieze investiții publice productive și să acceseze fondurile UE, oriunde este posibil.

Depășind unele dintre durerile de cap din 2019: OUG 114/2018, 0 listări, declasarea S&P

Abrogarea infamei OUG 114 este un bun început pentru repararea daunelor cauzate percepției României ca destinație atractivă de investiții. Măsura ar trebui să fie însoțită de asigurarea stabilității și predictibilității în zona legislativă și cea de reglementare, astfel încât companiile să poată face din nou investiții pe termen lung, cu încredere.

Suntem încurajați de faptul că Guvernul face afirmaţii corecte și își ia angajamente potrivite, nu doar în ceea ce privește ordonanța, ci și guvernanța corporativă și transparența în companiile deținute de stat, precum și prin faptul că își exprimă dorința de a lista companii precum Hidroelectrica și Aeroporturi București. Cu toate că acest lucru este pozitiv, beneficiile tangibile se vor materializa doar atunci când aceste angajamente vor fi urmate de acțiuni. Banii obținuți ar putea fi utilizați în alte domenii ale economiei, de exemplu la co-finanțarea proiectelor pentru accesarea fondurilor UE. În plus, este de remarcat faptul că IPO-urile pot atenua deficitul de cont curent prin creșterea fluxurilor de investiții în țară și ajuta România să atingă în sfârșit statutul de piață emergentă conform indicelui MSCI.

Declasarea ratingului țării de către Standard & Poor, la sfârșitul anului trecut, părea să pună pecetea pe o perioadă marcată de o serie de greșeli și ghinioane de natură economică. Totuși, dacă Guvernul este suficient de prudent în cheltuieli și eficient în colectarea impozitelor, există posibilitatea de a recâștiga un rating mai favorabil.

Cine va străluci anul acesta

Ne așteptăm ca sectorul energetic să funcționeze bine în acest an, în special după abrogarea OUG 114/2018 și dereglementarea ulterioară a pieței, care va determina companiile să investească în operațiuni locale, având o perspectivă clară de generare de profituri. Ceea ce rămâne important este ca autoritățile să definească în mod clar consumatorii vulnerabili și să se asigure că cei clasificați ca atare nu sunt susținuți prin instrumente stângace, precum OUG 114, care se aplică întregii piețe.

Autosuficiența României în ceea ce privește gazul este critică, iar proiectele din Marea Neagră reprezintă un instrument esențial pentru obținerea acesteia. Încurajăm forțele politice și alți stakeholderi să agreeze asupra modificărilor aduse Legii Offshore cât mai curând, astfel ca deciziile de investiții să fie luate fără alte întârzieri.

O altă stea în acest an va fi sectorul turismului, având în vedere îmbunătățirea continuă a reputației României și a facilităților disponibile pentru vizitatori. În timp ce țara beneficiază de conexiuni bune între regiuni, starea drumurilor și a căilor sale ferate și absența continuă a autostrăzilor descurajează călătorii, fie că sunt turiști sau investitori. Nu ar trebui să subestimăm rolul aeroporturilor din București ca principala poartă de acces în țară – aglomerația în creștere din ultimii ani este departe de a fi cea mai bună imagine pe care România dorește să o proiecteze călătorilor, cu atât mai puțin ca primă impresie. Ca atare, credem cu tărie că autoritățile ar trebui să înlăture toate piedicile din procesul necesar pentru construirea unui nou terminal la Aeroportul Otopeni.

Fie că se concentrează pe energie, turism sau alte domenii, ne așteptăm la mai multe investiții străine în acest an. Dacă acestora li se alătură investiții publice solide, în special în domenii care permit o productivitate crescută, cum ar fi infrastructura, împreună, ele vor ajuta România să depășească creșterea mai lentă anticipată pentru acest an și să-i deschidă calea către o creștere economică distribuită mai uniform pe termen mediu și lung.

În concluzie, anul 2020 are potențialul de a fi mai așezat în anumite domenii – o revenire la o piață energetică dereglementată, o reducere a cheltuielilor bugetare, dar mai dinamic în altele – legislația care reglementează proiectele din Marea Neagră, pași către listarea companiilor deținute de stat, numiri transparente în acestea, etc. Ca atare, guvernul actual are o oportunitate unică de a se asigura că anul acesta va marca într-adevăr o schimbare în bine.