Divergențe uriașe între liderii europeni înaintea summitului dedicat bugetului UE

0

Liderii statelor UE şi ai instituţiilor europene au început săptămâna aceasta o serie de întâlniri maraton în preludiul celei mai grele sarcini a blocului comunitar în acest an, respectiv stabilirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, care în opinia multora este cel mai tangibil indiciu despre cum va arăta UE după Brexit, comentează vineri agenţia Reuters.

În pregătirea summitului european special din 20 februarie dedicat bugetului UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit săptămâna aceasta cu 22 de şefi de stat sau de guvern, săptămâna viitoare având programate discuţii cu ceilalţi cinci, printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neţi la bugetul UE.

”Sunt cele mai dificile negocieri cu care ne confruntăm”, spune un oficial european implicat în acest proces.

Charles Michel va încerca în urma acestor întâlniri să întocmească o propunere asupra dimensiunii de ansamblu a bugetului şi repartiţiei sumelor pe politici comunitare. Fermierii din blocul comunitar au mare nevoie de susţinerea oferită de acest buget, la fel cum au şi guvernele pentru proiectele de infrastructură, educaţie şi cercetare.

Negocierile sunt de data aceasta şi mai dure din cauza părăsirii UE de către Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar şi creează astfel un minus de circa 9 miliarde de euro anual în acest buget, care în final trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.

În timp ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele beneficiare nete est-europene atrag atenţia că fondurile UE sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.

Germania şi alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procent mai mare, de 1,3%.

Discuţiile avute de Charles Michel s-au axat pe ideea că cele două părţi, contributorii neţi şi beneficiarii neţi, trebuie să ajungă la un compromis, altfel numeroase programe ce beneficiază de finanţare.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.