Starea de urgență ar putea fi înlocuită cu starea de alertă. Cum vor arăta noile restricții după 15 mai…

On mai 2, 2020 0

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că săptămâna viitoare se va decide dacă se va prelungi starea de urgenţă sau va fi găsită o formulă alternativă, cum este starea de alertă, hotărârea urmând să fie luată după apariţia unor noi date despre evoluţia epidemiei de coronavirus, informează Romaniatv.net.

Klaus Iohannis a remarcat că este mai mult de o lună şi jumătate de când trăim cu această epidemie, că societatea românească a dovedit maturitate, dar că nu am atins vârful epidemiei, iar relaxarea restricţiilor din 15 mai nu înseamnă reîntoarcerea la normalitatea pe care am cunoscut-o. ”Vor rămâne foarte multe restricţii în vigoare, nu ne vom putea întâlni decât câte trei, nu ne vom putea întâlni la restaurant”, a explicat preşedintele. Iohannsi a declarat că la începutul epidemiei rezervele României au fost goale, că în Parlament a avut loc un spectacol sinistru, instrumentat de aceiaşi politicieni care şi înainte de criză au avut un comportament demagogic.

Iohannis a fost întrebat marţi, într-o conferinţă de presă, dacă după data de 15 va mai fi prelungită starea de urgenţă sau guvernul va anunţa instituirea stării de alertă. “Decizia nu o vom lua în altă zi, pentru că vrem să urmărim cum evoluează situaţia din punct de vedere epidemiologic şi decizia dacă vom prelungi starea de urgenţă sau dacă vom găsi o formă alternativă, de exemplu, stare de alertă, această decizie o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare când avem noi date despre mersul epidemiei. Însă pot să vă spun, poate cu titlul de premieră, că legislaţia secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgenţă, este aproape finalizată”, a afirmat Iohannis.

El a mai spus că îşi doreşte ca autorităţile să fie pregătite în cazul apariţiei unui al doilea val al epidemiei de coronavirus. “Eu am dorit să fim pregătiţi din timp şi pentru o variantă şi pentru cealaltă ca să nu fim iarăşi în situaţia de stres cum a fost la începutul epidemiei când din neglijenţa guvernelor PSD nu s-au clarificat multe chestiuni, nu au fost bani, nu au fost rezerve. Acuma vreau să avem legislaţia clară, să avem rezervele deja existente atât cât se poate, iar până în toamnă să avem rezerve semnificative pentru situaţia în care va veni al doilea val sau va veni altă boală fiindcă se vede bine nu putem să avem garanţia că nu vine o altă boală nu ştiu peste un an, peste doi, peste 20. Bine ar fi să nu mai vină niciodată, dar iată că această siguranţă pe care am crezut că am obţinut-o a fost o iluzie”, a explicat şeful statului.

Premierul Ludovic Orban a declarat joi că după 15 mai vor fi păstrate doar anumite restricţii privind deplasarea în afara localităţii de domiciliu.

Întrebat la Iaşi ce vor face hotelierii după 15 mai, dacă restricţiile de deplasare în afara localtăţilor vor fi menţinute, premierul Ludovic Orban a răspuns: „De unde aţi tras concluzia că românii nu se pot deplasa?”

El a anunţat că restricţiile de circulaţie vor fi eliminate în interiorul localităţilor şi că vor exista „doar anumite restricţii” pentru deplasarea persoanelor în afara localtăţii. „După 15 mai vom elimina restricţiile de circulaţie în interiorul localtăţii şi de asemenea vom păstra doar anumite restricţii pentru deplasarea în afara localităţii. Nu va fi interzisă. Va fi o listă a motivelor întemeiate pentru care se poate ieşi şi care va fi o listă mai largă decât listele obişnuite”, a precizat premierul Ludovic Orban.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, afirmă că va trebui să învăţăm să trăim cu virusul şi apreciază că cifrele în România arată că situaţia nu este foarte gravă, având sub 800 de decese la o populaţie de 20 de milioane de locuitori. Arafat afirmă că, dacă începem socializarea din nou, s-ar putea să ajungem într-o situaţia mult mai gravă şi vor fi impuse şi mai multe restricţii.

„Trebuie să ne adaptăm, să învăţăm să trăim cu virusul. Responsabilitatea se transformă sau se transferă mai mult către omul de rând şi către populaţie. Cifrele arată că totuşi România a făcut ceva-ceva corect. În momentul în care am 20 de milioane de locuitori la sub 800 decese e ceva” a declarat, joi seară, Raed Arafat, la Antena 3.

Acesta a afirmat că vede că oameni sunt nerăbdători, deşi în România nu s-au luat cela mai drastice măsuri, iar pentru unii relaxarea a început deja.

„Spunem că din 15 mai încercăm să începem relaxarea graduală, cu adaptarea, dar deja nu mai avem răbdare pentru două săptămâni să rămânem fără anumite activităţi care poate unele dintre ele ne-ar duce înapoi total. Dacă începem socializarea din nou şi insistăm că vrem să mergem la restaurante… Vrem să deschidem restaurantele, vrem să facem una, vrem să facem alta. Clar că poate din 15 mai s-ar putea să reluăm. Nimeni nu spune că nu se vor deschide restaurantele. Dar nimeni nu spune că se vor deschide din 15 mai. Nimeni nu spune că se vor deschide cum a fost înainte. Vor fi adaptări, va fi adaptare pentru fiecare lucru. Cinematografele, teatrele, ar putea să nu se deschidă de la început. Dar putea să se deschidă mai târziu, când vedem că răspândirea este totuşi sub control şi că nu avem răspândire…. Nu respectăm regulile, s-ar putea să nu fie ultimele două săptămâni. S-ar putea să se impună şi alte restricţii dacă ne trezim cu un număr exploziv de cazuri şi cu terapiile intensive blocate, şi cu bătrâni afectaţi”, a mai spus Arafat.

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a precizat, joi seară, râspunzând unei întrebări, că ministrul Muncii, Violeta Alexandru, analizează o posibilitate tehnică valabilă în conformitate cu Codul Muncii pentru supravegherea copiilor şi după încetarea stării de urgenţă, când părinţii revin la muncă, dar copiii nu reîncep şcoala.

Ministrul Sănătăţii a mai spus că 15 mai, avansată ca dată a relaxării, ţine mult de evenimentele care au loc până atunci.

„În acest moment data de 15 mai, avansată ca dată a relaxării, ţine foarte mult de evenimentele care se petrec până în acel moment. Avem 1, 2 şi 3 mai pe care trebuie să-l trecem, lipsa distanţării sociale, o lipsă a autoizolării înseamnă o reluare a transmiterii în comunitate. (…) La ce restricţii avem de respectat, nu vorbim de o relaxare decât în momentul în care putem să ne relaxăm. În acest moment nu putem să ne relaxăm”, a transmis Nelu Tătaru.

Ministrul Tătaru a adăugat că relaxarea se va face în momentul în care va exista un risc mic de transmitere în comunitate, dar şi că se va face regional. ”La momentul în care vom decide acea relaxare va fi momentul în care considerăm că acel risc de transmitere în comunitate este mic. Nu neapărat să ne gândim că a dispărut. Trebuie să ne obişnuim ca pe perioada verii să avem ca şi vecin virusul. De aceea, o primă etapă de relaxare va cuprinde strict nişte libertăţi care le-am pus, să spunem, la urmă, când am impus acele restricţii. Nu mai există acea declaraţie pe propria răspundere, va fi liberă ieşirea, dar individuală sau în grupuri de până la trei persoane, vom purta mască şi mănuşi în spaţiile închise şi în transportul în comun. Vom merge în magazine, dar la fel, vom intra restricţionat. Vom ridica restricţiile în condiţiile în care vom observa că într-o anumită regiune, într-un anumit focar se poate face acest lucru. Nu trebuie să gândim că acolo unde avem zonă de carantină, vom ridica aceste restricţii, nu, trebuie să gândim la început ridicarea acestor restricţii în interiorul unei comunităţi”, a mai declarat Nelu Tătaru.

Starea de alertă este o măsură de prevenţie instituită la nivel local sau naţional care se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă. Situaţia de urgenţă este acel eveniment excepţional, cu caracter non-militar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate (art. 2 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 21/2004).

Starea de alertă este reglementată prin OUG nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi se poate institui atât la nivel local şi judeţean cât şi la nivel naţional.

Factorii de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă, enumeraţi de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundaţiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbuşirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbuşirile unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004).

Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).

Măsurile de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).