CNIPMMR respinge transferul, în mod gratuit, a terenului proprietate privată a statului din cadrul Romexpo la CCIR
Comisia Economică din cadrul Senatului a dezbătut ieri propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerț din România nr.335/2007 (b123/24.03.2020), prin care se dorește transferul gratuit din proprietatea privată a statului, a terenurilor din cadrul complexului Romexpo, către Camera de Comerţ şi Industrie a României (Camera Naţională), în suprafaţă totală de 502.167 m2 (403.867 m2 + 98.300 m2) şi introducerea de taxe şi obligaţii birocratice pentru IMM-uri în avantajul CCIR.
Poziţia CNIPMMR referitoare la propunerea legislativă
CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asocaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători.
CNIPMMR consideră că Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat, în care, alături de administraţia publică centrală, Primăria Muncipiului Bucureşti, pe de o parte, şi toate organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri pe de altă parte, să fie elaborate programe pentru promovarea IMM-urilor din România:
- crearea celui mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei;
- înfiinţarea centrului expoziţional MICE pentru turismul românesc;
- construirea unei săli polivalente (pentru organizarea de evenimente, concerte, show-uri, conferințe etc.);
- organizarea de târguri gratuite pentru start-up-uri;
- organizarea unor evenimente de referinţă: cel mai mare congres de tehnologie din estul Europei;
- coworking space pentru start-up-uri şi IMM-uri din industria IT.
CNIPMMR solicită public CCIR să prezinte programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al start-up-urilor, derulate din anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 m2, prin HG nr. 1709/2004 şi HG nr. 2127/2004, pentru o perioadă de 49 de ani.
Propunerea legislativă propune introducerea de noi obligaţii birocratice şi taxe pentru întreprinzători, prin obligarea acestora de a se înscrie într-un registru – Catalogul firmelor – realizat de CCIR şi de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri.
Nivelul taxelor propuse prin pct. 5 din proiect este stabilit astfel:
- 100 de euro/an pentru întreprinderi mari;
- 75 de euro/an pentru întreprinderi mijloci;
- 50 de euro/an pentru întreprinderi mici;
- 20 de euro/an pentru microîntreprinderi;
- 10 de euro/an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale.
Proiectul încalcă dreptul constituțional la liberă asociere, obligând profesioniștii -societăți comerciale și PFA-uri, întreprinderi individuale și familiale – să se înscrie în Catalogul firmelor;
- Nu poate fi obligată o persoană juridică să se înscrie într-un registru realizat de către o structură asociativă și să achite și o taxă pentru acest lucru, care nu reprezintă un serviciu prestat în folosul acelei firme ci îndeplinirea unuia dintre obiectivele camerelor de comerț, pe care aceasta ar trebui să și-l realizeze prin mijloace proprii și nu prin forța coercitivă a unei legi.
- Taxele reprezintă obligații fiscale ale persoanelor juridice care se achită numai în contraprestație cu un serviciu executat de către o autoritate publică;
- Se încalcă dispozițiile Constituției privind libertatea și dreptul de a exercita o activitate economică, prin obligarea obţinerii unui “certificat de competenţă” contracost, iar potrivit art. 281 alin. 7 din proiect în lipsa acestui certificat de competenţă eliberat de CCIR, nu mai pot fi depuse situaţiile financiare la unităţile Ministerului Finanţelor Publice.
- În Legea 31/1990 și în Codul Civil nu există nicio prevedere conform căreia persoana care administrează o persoana juridică de drept privat trebuie să îndeplinească anumite criterii de competență, pentru desemnarea reprezentantului legal fiind suficient acordul de voință al persoanelor care constituie persoana juridică.
- În majoritatea IMM-urilor, persoana asociatului unic se confundă cu persoana administratorului, prin urmare acesta nu poate fi obligat sa dețină anumite competențe deoarece, odată cu învestirea propriilor fonduri în funcționarea firmei, el este singurul responsabil de eșecul sau reușita acelei afaceri;
- O asociație privată – Camera de Comerţ şi Industrie a României – indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte, prin proiect avantaje din partea statului prin creşterea activului patrimonial – primirea în proprietate în mod gratuit a unui teren, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială.
Raportat la dispoziţiile Constituţiei României şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale sunt evidente problemele de constituţionalitate ale proiectului:
Proiectul de lege are un caracter individual, fiind conceput nu pentru aplicarea la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci unui singur subiect de drept – o asociație – Camera de Comerț și Industrie a României- caz prestabilit expres. Această soluţie legislativă nu vizează stabilirea unor reguli cu aplicabilitate generală;
- Prin seria de derogării introduse în proiect se încalcă principiul egalităţii prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat.
Potrivit art. 362 din Codului Administrativ – OUG nr.57/2019 – bunurile proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în administrare, concesionate ori închiriate. Legea nu prevede transferul gratuit din proprietatea privată a statului către o persoană juridică privată, o structură asociativă, cum este Camera de Comerț și Industrie. În plus se crează o situație neechitabilă și discriminatorie față de alte organizații non-profit care primesc doar în folosință gratuită imobile aflate în proprietatea statului.
Reamintim că terenul care se doreşte să fie transferat gratuit CCIR este proprietatea statului roman şi în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” potrivit HG nr. 1709/2004 şi HG nr. 2127/2004.