Trianon 100. România la Conferința de Pace de la Paris – expoziție și proiect online la Muzeul Național de Istorie a României

Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României și Institutul Cultural Român, prezintă publicului, în premieră, o expoziție și, totodată, un proiect online, Trianon 100. România la Conferința de Pace de la Paris.

Expoziția va fi disponibilă online începând de joi, 4 iunie 2020, pe pagina www.mnir.ro și pe pagina www.mvu.ro,  în cadrul secțiunii Trianon 100.

De ce o expoziție și un proiect online? Experiența ultimelor luni, cu sutele de mii de accesări ale proiectelor on-line ale Muzeului Național de Istorie a României, ne-a făcut să conștientizăm, odată în plus, larga deschidere pe care ne-o oferă internetul. Și, ca atare, noul nostru proiect, care îmbină textul cu fotografia și cu documentul scris, făcând legătura între documentul de epocă, puțin accesibil publicului larg și interpretarea istorică contemporană, a fost gândit pentru a fi disponibil non-stop publicului larg din România, dar și din Diaspora.

Expoziția Trianon 100. România la Conferința de Pace de la Paris este un proiect complex, ce cuprinde sute de documente și fotografii de epocă, rod al cercetării în cadrul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe și al unui parteneriat cu Arhivele Naționale ale României.

Proiectul online Trianon 100 este structurat în două mari capitole: Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și Tratatul de Pace cu Ungaria, Trianon, 4 iunie 1920, fiecare dintre acestea cu secțiuni distincte. Primul dintre ele cuprinde deschiderea conferinței, delegația României la Conferința de Pace de la Paris, acțiunile acesteia, semnarea tratatelor de pace (cu Germania  – Versailles, 28 iunie 1919; cu Austria – Saint Germain en Laye, 10 septembrie 1919; cu Bulgaria – Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919, ultimele două fiind semnate de către România la 9 decembrie 1919, alături de Tratatul Minorităților) și activitatea diplomatică a reginei Maria la Paris și Londra în perioada martie – aprilie 1919.

Cel de-al doilea capitol urmărește pașii făcuți de România de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului și până la semnarea Tratatului de Pace cu Ungaria, act care reprezintă, în fapt, recunoașterea internațională a referendumului național al Adunării de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, al finalizării desăvârșirii Unirii. Acest drum a fost plătit cu sânge și lacrimi, cu uriașe eforturi materiale, deoarece România a trebuit să continue Marele Război, prin campania anti-bolșevică din Ungaria din 1919, ca o etapă suplimentară a negocierii și semnării tratatului de pace de la Trianon, la 4 iunie 1920. Expoziția prezintă și modul în care acesta a fost acesta aplicat, începând cu trasarea celor 448 de km de frontieră dintre cele două state.

Fotografii ale personalităților ce au făcut parte din spectacolul diplomației mondiale din anii 1919 și 1920, acte oficiale, corespondență inedită, memorii depuse de către liderii români la Paris, hărți etnografice ale României de la începutul secolului al XX-lea, dar și cele realizate pentru Conferința de Pace de la Paris, documente importante ale istoriei României vor fi disponibile online, alături de analize istorice, în încercarea de a realiza o prezentare istorică obiectivă și documentată a Conferinței de Pace de la Paris și a negocierii și semnării Tratatelor de Pace.

Tratatul de Pace cu Imperiul Otoman și Tratatul de Pace de la Paris din octombrie 1920, prin care era recunoscută Unirea Basarabiei, vor face obiectul unor proiecte viitoare.