Președintele Consiliului Fiscal se opune majorării cu 40 la sută a pensiilor: „Bugetul public nu trebuie jucat la ruleta politicii!”

0

România ar putea înregistra o creştere economică de 4-5% anul viitor, dar trebuie să ţină „strâns” cheltuielile bugetului, avertizează preşedintele Consiliului Fiscal. Daniel Dăianu atrage atenția că „veniturile oamenilor merită să crească pentru a reduce decalaje de nivel de trai şi pentru a atenua emigraţia, dar nu cu preţul destabilizării economiei”, informează Realitatea.net.

Avertismentele președintelui Consiliului Fiscal vin la două zile de la modificarea în Parlament a rectificării bugetare propusă de Guvernul Orban. Rectificarea bugetară propusă de Guvern a fost modificată, marți, 22 septembrie, în Parlament prin adoptarea mai multor amendamente, inițiate de PSD, care duc la creșterea cheltuielilor publice în următorii doi ani. Imediat după votul aleșilor, și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu , atrăgea atenția că aceste decizii pot arunca România într-un scenariu al crizei financiare din Grecia, care a ajuns în incapacitate de plată în 2015, refuzând să dea înapoi împrumutul FMI.

„Dacă nu vom comite greşeala să destabilizăm bugetul public prin decizii iraţionale şi nu vom provoca o criză a leului, iar pandemia va fi ţinută sub control, am putea avea o creştere economică de 4-5% în anul ce vine. Dar trebuie să ţinem strâns cheltuielile bugetului. Trebuie să se evite decizii care vor cauza mare suferinţă oamenilor nu peste mult timp. Mai ales că pandemia nu este învinsă şi criza economică va avea efecte persistente, sechele adânci, chiar dacă revenirea se simte din trimestrul 3 al acestui an. Iar credinţa unora că BNR poate ţine situaţia sub control indiferent de mersul politicii este o naivitate. O depreciere mare a leului ca soluţie la dezechilibrul extern este foarte riscantă, cu efecte indezirabile majore; ca şi o întărire mare a politicii monetare, cu dobânzi crescute. Necazul mare la noi este pe partea bugetară. Bugetul public nu trebuie să fie jucat la ruleta politicii!”, a declarat, pentru Agerpres, Daniel Dăianu, întrebat despre evoluţia economiei în 2021.

„Este o prostie să spui că declararea veniturilor şi averilor este de sorginte socialistă. Extinderea este cerută de un sistem echitabil, care să nu împartă cetăţenii în două categorii: cei corecţi şi cei care eludează sistemul. Altă raţiune ţine de veniturile foarte joase ale bugetului. Parcă nu am fi în UE.

Nu avem un buget robust, care să facă faţă la nevoi prezente şi provocări viitoare imense. Sănătatea cetăţenilor devine o chestiune de securitate naţionalăca şi impactul schimbărilor climatice, cheltuim foarte puţin pentru educaţie. Are şi o structură debalansată bugetul, mult ocupată de cheltuieli rigide. Ar trebui şi să colectăm mult mai bine dacă ne gândim la evaziunea fiscală şi optimizări fiscale, la cât de mult pierdem la TVA şi nu numai. Există şi multe exceptări. Bugetul public ar putea avea venituri fiscale aproape de 30% din PIB în câţiva ani. Vecinii noştri de tranziţie după 1989 au venituri fiscale între 32% şi 38% din PIB, noi sub 27%. Informatizarea ANAF ar ajuta mult”, mai spune președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu amintește și de criteriile de convergență pe care trebuie să le îndeplinească țara noastră.

Când ne vom pune casa în ordine în ceea ce priveşte deficitele, bugetar şi de cont curent (extern), să nu existe presiune mare pe leu, care ar inflama şi inflaţia; când ratele de dobândă ar fi similare cu cele din regiune, când vom avea politici macroeconomice raţionale. Sunt condiţii pe care le-am încălcat flagrant, semnalate în documente ale BNR, în opinii ale Consiliului Fiscal, în raportul pe care l-am coordonat şi la care aţi făcut referire. Şi iar revin la nevoia de buget robust, care înseamnă şi consolidare fiscală, venituri bugetare mai mari, investiţii superioare pentru a face economia mai rezilientă. Inevitabila corecţie a dezechilibrului bugetar trebuie făcută gradual. O corecţie brutală, ca să ajungem la deficit de 3%, ar reintroduce economia într-o recesiune adâncă„, a precizat președintele Consiliului Fiscal.

Cu atât mai mult este obligatoriu să avem deficite mici, un buget robust, un sistem bancar solid pentru că am intra şi în Uniunea Bancară. Aşa ceva nu este necesar numai fiindcă România este sub incidenţa procedurii de deficit excesiv. Consolidarea bugetară este obligatorie pentru sănătatea intrinsecă a economiei. Pieţele nici nu ar accepta deficite mari ani în şir, cauzate de creşteri masive de cheltuieli cu salarii şi pensii, în divorţ de posibilităţile economiei şi care ar ilustra nepăsare faţă de echilibre necesare. Veniturile oamenilor merită să crească pentru a reduce decalaje de nivel de trai şi pentru a atenua emigraţia, dar nu cu preţul destabilizării economiei. Cei ce vor suferi mai mult sunt cei mai vulnerabili, întrucât România ar fi forţată să intre într-un program de corecţie foarte dureros cu eventuale creşteri de taxe şi impozite, o corecţie mult suboptimă. Dacă vom avea consolidare în câţiva ani şi dacă vom folosi din plin resurse europene care să întărească economia, să o facă mai competitivă, am putea gândi la intrare în ERM2 (MCS2) prin 2024″, a spus Daniel Dăianu.

Avertismentele președintelui Consiliului Fiscal vin la două zile de la modificarea în Parlament a rectificării bugetare propuse de Guvernul Orban.

Ordonanța Guvernului de rectificare bugetară a fost modificată, marți, 22 septembrie, în Parlament prin adoptarea mai multor amendamente, inițiate de PSD, printre care majorarea pensiilor cu 40% în acest an, și nu etapizat, pe doi ani, creșterea salariilor cadrelor didactice, creșterea sumelor alocate administrațiilor locale cu un miliard de lei. Acestora li se adaugă și dublarea alocațiilor pentru copii, decisă tot în Parlament, contrar propunerii de creștere etapizată a Guvernului.

Majorarea punctului de pensie cu 14% propusă de Guvern pentru acest an a fost abrogată printr-un amendament depus de PSD, rămânând în vigoare creșterea cu 40%. Punctul de pensie era planificat să fie crescut, de la 1 septembrie la 1.442 lei, însă amendamentul PSD prevede că valoarea punctului de pensie va fi menţinută, cum e în prezent prevăzut de lege, la 1.775 lei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.