Sectorul lemnului din România, între motor al creșterii durabile și „drumul verde al sărăciei”

Acestea sunt doar o parte dintre concluziile desprinse din lucrările Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi – ediția 2020, o dezbatere în cadrul căreia autorități, instituții și organizații din domeniu au analizat provocările și oportunitățile din perspectiva administrării sustenabile a pădurilor și a dezvoltării industriilor bazate pe lemn.

În prima sesiunea a forumului au fost expuse și demontate principalele neadevăruri care au deformat percepția asupra sectorului forestier din România. În plus ne confruntăm cu situația în care Comisia Europeană a declanșat pentru România procedura de infringement pe domeniul pădurilor. Este un fapt că România are cea mai mare biodiversitate și concomitent unul dintre cele mai restrictive sisteme normative din Uniunea Europeana pentru domeniul pădurilor. Și atunci? De ce sunt blamate  domeniul pădurilor  și  sectorul lemnului și România?

Există riscul ca țările dezvoltate economic dar cu o biodiversitate în suferință să împingă pe „drumul verde al sărăciei” țările mai puțin dezvoltate economic dar cu o biodiversitate mai bogată, a subliniat dl. Daniel Paul Dima în intervenția sa din cadrul Forumului. Este clar că mișcările ecologiste din țările vestice au nostalgia „paradisului pierdut” pe drumul dezvoltării urmat în propriile țări, paradis pe care îl regăsesc în România în domeniul pădurilor.

În cadrul Forumului au fost dezbătute principalele linii de măsuri pe care România intenționează să și le asume ca răspuns la procedura de infringement. Trebuie subliniat că sunt măsuri pe care România însăși le asumă, nu sunt impuse de Comisia Europeană.

Astfel, în cadrul forumului s-a solicitat:

• Măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să includă un sistem SUMAL 2.0 aplicabil, orientat pe prima punere pe piață a masei lemnoase, conform principiilor EUTR, precum și norme simplificate pentru consumul propriu al proprietarului.
• Evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice finalizată cu un aviz Natura 2000. Integrarea măsurilor de conservare în amenajamentele silvice se poate face pe baza hărții speciilor și habitatelor existente în planurile de management ale siturilor, dar întocmirea acestor hărți nu trebuie transferată proprietarului de pădure. Pentru drumurile forestiere evaluarea de mediu trebuie efectuată în etapa de proiect tehnic al construirii drumurilor, nu când sunt în stadiul de necesitate de construire în amenajamentul silvic.

Problema lemnului de foc (cu multiple ramificații sociale, de alocare și de resurse) a fost subiectul prezentării d-nei Prof. Laura Bouriaud de la Universitatea „Stefan cel Mare”. Concluzia analizei arată că în următorii 10 ani, după investiții de ordinul miliardelor de Euro, România ar putea reuși să branșeze la încălzirea cu gaz doar 0,6 milioane din cele 3,5 milioane locuințe care astăzi se încălzesc cu lemne, înlocuind o energie regenerabilă cu energie din combustibili fosili. Raportul cost/beneficiu ar trebui atent analizat pentru fiecare proiect, adesea doar 10% din populație se racordează la rețeaua de gaze datorită costurilor. Concomitent cu extinderea rețelei de gaze, programele pentru eficiență energetică a utilizării lemnului (prin susținerea introducerii centralelor individuale pe lemn și a microcentralelor pe cogenerare acolo unde este posibil pentru instituții/ distribuție locală) ar putea conduce la o mult mai bună eficiență energetică și creșterea confortului pentru minim 1,8 milioane de locuințe, cu eforturi financiare incomparabil mai mici decât pentru extinderea rețelei de gaze.

Dacă prin absurd România ar reuși să înlocuiască complet lemnul ca resursă energetică cu gazul, efectul s-ar simți în costuri de import al gazelor de 3 miliarde de Euro/an și pierderea a 60 % din energia regenerabilă produsă de România. Această pierdere ar trebui susținută prin investiții în energie eoliană și solară. Uriașele eforturi financiare ale României, prin subvenționarea masivă a energiei solare și eoliene, au condus la o pondere pentru aceste energii de 1/6 din energia obținută din biomasa lemnoasă. Din nou, raportul cost/beneficiu ar trebui analizat.

În cea de-a doua sesiune a forumului a fost subliniată importanța lemnului ca resursă pentru bioeconomie. Dl. Daniel Paul Dima a subliniat în alocuțiunea sa care sunt direcțiile în care se dezvoltă utilizarea lemnului în alte țări europene:

• lemnul în construcții – construcții și cartiere întregi de construcții din lemn.
• bio-produse din lemn – de la bio-plastic și fibre textile din lemn, la puternica industrie a celulozei și hârtiei, a ambalajelor și chiar a bio-produselor pentru industria alimentară și farmaceutică.
• lemnul pentru bio-energie, soluție de independență energetică pentru țările nordice.

În completare, Dl. Prof. Marian Drăgoi a subliniat avantajele lemnului, în condițiile aplicării unor concept moderne de evaluare de mediu pe întreg ciclul de viață al produselor. Lemnul se apropie de caracteristicile ideale în multe aplicații: este o resursă regenerabilă, este biodegradabil, ușor de utilizat în cascadă pentru deșeurile din etapa de producție – sub formă de așchii, rumeguș, coajă – iar la finalul ciclului de viață este reciclabil. Forumul a fost onorat și de o intervenție din partea Dl. Paul Brannen – Director de Comunicare al Confederației Europene a Industriei Lemnului – CEI Bois.

Acesta a arătat că la nivel european industria lemnului înseamnă peste 240 miliarde de Euro cifră de afaceri și 2 milioane locuri de muncă, într-o economie sustenabilă. În planurile europene de Recuperare și Reziliență, una dintre liniile de acțiune cele mai importante este „Valul de renovare – Renovation Wave”, program de renovare a sectorului rezidențial european, în cadrul căruia conform declarațiilor președintelui Comisiei Europene, „lemnul deține potențialul unic de a transforma mediul construit din Europa”.

Pornind de la potențialul lemnului de a susține creșterea durabilă, prin furnizarea către economie de bio-produse bazate pe o resursă regenerabilă, Dl. Cătălin Tobescu din partea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn a prezentat principalele oportunități de finanțare, identificate de către organizațiile profesionale și patronale din sector pentru Planul Național Strategic 2021-2027 și pentru Planul Național de Recuperare și Reziliență:

• integrarea sectorului rezidențial românesc în proiectul european Renovation Wave, prin măsuri de creștere a eficienței energetice a utilizării lemnului de foc pentru încălzire pentru minim 1 milion locuințe din mediul rural.
• susținerea programelor de împădurire și de creare de perdele forestiere, în special pe terenurile care nu au o folosință adecvată nici agricolă, nici forestieră.
• susținerea executării lucrărilor de îngrijire a pădurilor și a mobilizării biomasei din aceste lucrări neeconomice pe termen scurt – sprijin de 20 de Euro/mc biomasă pusă în piață, cu efect în creșterea stabilității arboretelor și recolte sustenabile de masă lemnoasa.
• investiții în accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul, pentru reducerea impactului de mediu.

Cea de-a IV-a ediție a Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei a fost organizat de Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq cu susținerea principalelor organizații profesionale și patronale din sectorul forestier:

• Asociația Industriei lemnului – Prolemn
• Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva
• Asociația Administratorilor de Păduri – AAP
• Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR

Organizarea evenimentului a fost susținută și de organizații patronale reprezentative la nivel național:

• Patronatul Investitorilor Autohtoni – PIAROM
• Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC)

Mai multe detalii despre eveniment și prezentările speakerilor le găsiți pe următorul link, unde este publicată și dezbaterea online: Eveniment: 26 noiembrie 2020 – Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Bioeconomiei.