Muzeul „Badea Cârțan” din Cârțișoara, o colecție impresionantă de icoane pe sticlă, cărţi și fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre!

0

Când urci dinspre Sibiu spre Transfăgărășan, ultima localitate înaintea muntelui (adică aici) este Cârțișoara. E un sat vechi, care pe vremuri se numea Cârța Română – și a fost atestat documentar în 1322 (sub denumirea Kerch Olacorum)

Aici s-a născut, pe 24 ianuarie 1849, Gheorghe Cârțan – un cioban care a intrat în istorie pentru că a luptat toată viața pentru unirea românilor și pentru promovarea cărților de limbă română într-o Transilvanie care făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.

În onoarea sa, în 1968, s-a înființat un Muzeu Memorial, în centrul satului – iar primele exponate, obiecte care i-au aparținut lui Badea Cârțan, au fost donate de secretarul Primăriei și de preotul din localitate. Cu timpul, memorialul s-a transformat într-un muzeu sătesc în toată regula – în curtea sa e reprodusă aproape în întregime o gospodărie țărănească de-acum 200 de ani – axat, însă, pe imaginea ciobanului iubitor de cărți.

E greu de explicat în cuvinte scrise mândria cu care ghidul Muzeului vorbește despre Badea Cârțan. Despre miile de cărți scrise în limba română, pe care ciobanul le-a adus ilegal,  în desagă, de peste munți, când se plimba cu oile (la muzeu se păstrează și astăzi cărți aduse de Cârțan). Despre cum a mers pe jos la Roma, în 1896. A ajuns după 45 de zile și după trei perechi de opinci rupte. Despre cum a dormit lângă Columna lui Traian iar a doua zi ziarele au titrat “A coborât un dac de pe columnă“. Despre cum, în 1877, la Războiul de Independență, a donat 1200 de oi armatei române și-a plecat, alături de doi consăteni – Florea și Damaschin – ca voluntar la Război. Despre cum a vizitat apoi Austria, Egipt, Ungaria, Germania și a fost chiar și la Ierusalim.

La București am fost de peste 170 de ori“, spunea Badea Cârțan într-un interviu. Și era firesc să tot meargă – era prieten cu mai toți oamenii mari ai vremii: Nicolae Iorga, Duiliu Zamfirescu, Șt. O. Iosif, Octavian Goga, I.L. Caragiale, Al. Vlahuță. “Apăi el înainte să moară o fost grijit de familia Lahovary, care o fost ministru“, spune ghidul.

Mai sunt în muzeu icoane pe sticlă, realizate în secolele trecute de pictori locali, obiecte țărănești folosite în gospodăriile de-acum 200 de ani pentru prelucrarea lemnului, a laptelui, pentru țesut, obiecte decorative. Ghidul vorbește cu aproape la fel de multă mândrie despre haiducul Andrei Budac, pe capul căruia autoritățile de-acum 100 de ani au pus un premiu de 1.500 de coroane. “Haiducul Budac, cum erau ușile mici, se sucea într-o parte ca să intre, că era mare, era solid

În curtea Muzeului se află, cum spuneam mai sus, o gospodărie de-acum 200 de ani reprodusă integral. În mijlocul ei, un cuptor de pâine. Deasupra lui se afuma carnea. “N-aveau hoarnă, că era taxă pe fumărit“, zice ghidul.

Citeste continuarea pe: http://printransilvania.ro/muzeul-badea-cartan-cartisoara

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.