Liberalul Sebastian Burduja avertizează: „Este imperativ ca, după Congres, lucrurile să se liniștească și să fim din nou o singură echipă!”

0

Liderul PNL Sector 1, Sebastian Burduja, a acordat un interviu cotidianului online „Cronica Română“. Tânărul deputat liberal vorbește, printre altele, despre necesitatea reformării clasei politice, despre cele mai importante proiecte legislative depuse în Camera Deputaților, despre Congresul PNL din 25 septembrie, despre parteneriatul, în interesul românilor, dintre președintele Iohannis și liberali, despre diferența de a face politică și administrație dintre PNL și PSD, despre “sacrificiul” făcut de PNL în privința susținerii actualului primar al Sectorului 1, Clotilde Armand, dar și despre succesul reprezentat de volumul “Planul pentru România”.

Domnule Sebastian Burduja, ca tânăr politician și deputat aflat la primul mandat, cât de necesară mai este astăzi nevoia de reformare a clasei politice din România? Vorbim doar de o (repetabilă) sintagmă electorală sau acest deziderat poate fi atins?

Mai necesară decât oricând. Din punctul meu de vedere, cauza fundamentală a prăpastiei dintre cetățeni și politicieni este, fără echivoc, modul de organizare şi funcționare a multor partide politice românești, care rămân printre cele mai nereformate instituții din România. Cauzele sunt multiple. În primul rând, sunt organizații închise. Regulile (scrise sau nescrise) după care acestea sunt conduse sunt cunoscute doar celor din interior. În al doilea rând, „liderii“ lor au văzut prin ocuparea unor funcții de conducere în partid un vehicul pentru accederea în alte demnități publice. Restructurarea şi eficientizarea activităţii partidelor nu au reprezentat scopuri în sine. În al treilea rând, asupra acestor partide nu exista, până de curând, o presiune externă de reformare – genul de norme şi recomandări care au provocat în ultimele decenii adaptarea instituțiilor statului la rigorile europene.

De ce fug tinerii de politică? Ce se întâmplă cu o persoană care intră într-o filială PNL și își depune adeziunea? Cum atragem noi membri și cum valorificăm resursa umană? Cum identificăm viitorii lideri? Iată întrebări importante la care viitorul președinte al PNL trebuie să aibă răspunsuri. De fapt, aici este baza.

PNL trebuie să ofere platforme deschise pentru generarea unor politici publice de impact. Un model de practică a marilor partide din Europa sau din SUA este cel al parteneriatelor cu institute politice afiliate lor, pe principii ideologice. Sigur, pentru asta trebuie să existe o asumare ideologică coerentă, exprimată de la nivel de idee până la soluții concrete. De consecvență și de seriozitate din partea executivului și legislativului: politicile publice de impact să se regăsească în practică.

Vorbiți-ne despre cele mai importante proiecte legislative la care ați fost inițiator sau coinițiator, în sesiunea parlamentară februarie – iunie 2021. Care sunt prioritățile deputatului PNL, Sebastian Burduja, la începutul unei noi sesiuni parlamentare?

Inițiativele mele legislative din prima sesiune sunt publice și pot fi accesate la acest link. Am abordat mai multe domenii, de la deja celebra lege anti-chiul, până la legea lecturii sau un proiect de lege care crește sancțiunile pentru cei care parchează pe trotuar fără să lase măcar acel culoar de un metru pentru circulația pietonilor, inclusiv a persoanelor cu dizabilități și a părinților care își plimbă bebelușii în căruț.

Pentru noua sesiune, mi-am stabilit câteva priorități: axa economică, cu focus pe piața de capital – un domeniu esențial pentru o economie puternică, dar căruia nu i se acordă suficientă importanță; axa diaspora – lucrez la un proiect de lege pentru sprijinirea intoarcerii acasa a cetatenilor romani plecati la munca in diaspora, alături de legea supereroi pentru copiii rămași singuri acasă; axa mediului de afaceri pentru antreprenorii români și atragerea de investiţii străine strategice, alături de diverse proiecte de lege pe zona de educație, administrație locală sau agricultură.

„PSD s-a remarcat, atât la nivel local, cât și guvernamental, prin politică pentru clienții de partid!”

S-a vorbit mult despre diferențele dintre a face politică și, implicit, administrație, la nivel central sau local, de PNL sau PSD. Concret, despre ce diferențe credeți că putem vorbi?

Cea mai importanță diferență vine din respectul pentru oameni. PSD s-a remarcat, atât la nivel local, cât și guvernamental, prin politică pentru clienții de partid. PNL trebuie să fie aproape de oameni, să îi asculte și le răspundă nevoilor. În al doilea rând, dar la fel de important, este vorba de abordarea liberală, de investiții și dezvoltare. Socialismul nu generează niciodată competitivitate, economie liberă, dezvoltare – ci îi ține pe oameni captivi și la mâna statului, sărăcind pe toată lumea. Și, în al treilea rând, deschiderea către valorile occidentale și investițiile străine, în tandem cu politici de tipul „prin noi înșine” pentru a genera valoare adăugată în economie și pentru a transforma deficitul comercial în excedent și bază a creșterii economice. Sunt mult mai multe diferențe, dar cred că acestea trei fac diferența între dreapta și stânga. Păcat că pandemia nu ne-a dat șansa să arătăm românilor mai bine ce poate face o guvernare liberală, pentru o comparație relevantă cu guvernele anterioare. Și nu numai pandemia. Dar încă avem timp să demonstrăm ce știm și să recâștigăm încrederea românilor.

Dezamăgirile sunt mari, după 30 de ani de promisiuni goale!”

În ciuda unei pandemii necruțătoare, credeți că Guvernul Cîțu a răspuns uriașelor așteptări ale românilor, în contextul în care vorbim de o coaliție formată din trei partide?

Este o utopie ca un guvern, orice guvern, să răspundă tuturor așteptărilor. Mai ales că, am remarcat în ultimii ani în interacțiunile constante cu oamenii, dezamăgirile sunt mari, după 30 de ani de promisiuni goale. Cu atât mai mult o guvernare de coaliție este complicată – și am văzut deja acest lucru. Pe de altă parte, românilor nu le pasă de culisele și luptele politice. Ei vor rezultate, măsuri concrete care să se reflecte în nivelul lor de trai. Și este firesc să fie așa.

În ce măsură a afectat eficiența actului guvernării Congresul PNL din 25 septembrie? Credeți că, după Congres, apele se vor liniști în PNL iar partidul va acționa ca un tot, până la alegerile din 2024, în atingerea obiectivelor guvenării?

E drept că în presă se reflectă mai mult criza politică, certurile și jocurile de culise, decât actul guvernării în sine. Dar unul dintre lucrurile pe care le-am învățat la Ministerul Finanțelor a fost că nu demnitarii sunt cei mai importanți în mecanismul fiecărei instituții, ci echipele de experți. Și acestea există și funcționează. În plus, știu personal oameni din Partidul Național Liberal, de la toate nivelurile, care muncesc zi și noapte, care stau deoparte de aceste certuri și își fac treaba cu onoare și responsabilitate. Pentru țară. Rezultatele lor se văd din plin, mai ales la nivel local. Este imperativ ca, după Congres, lucrurile să se liniștească și să fim din nou o singură echipă – de fapt, acesta este și mesajul pe care PNL Sector 1 îl transmite celor doi candidați.

„Președintele Iohannis a fost și este un partener al guvernului, al PNL și al românilor!”

Cât de important a fost rolul jucat de președintele Iohannis, în susținerea priorităților guvernării și, implicit, în diminuarea consecințelor pandemiei?

Vital. Președintele Iohannis a fost și este un partener al guvernului, al PNL și al românilor, iar acest lucru se vede în dialog și în nivelul de implicare. Mai mult, Președintele a reușit negocieri de mare impact, prin care a asigurat practic României cea mai mare șansă de dezvoltare a ultimelor decenii – peste 80 de miliarde de euro din fonduri de la Uniunea Europeană.

„Sunt convins că PNL are forța de a reveni – avem o resursă umană de calitate, responsabilitatea guvernării pentru România și pentru români!”

Tot mai multe surse dau o scădere ușoară în sondaje a PNL? Care este explicația acestei situații? Are partidul forța de a reveni în ciuda unor provocări uriașe la nivel pandemic care au repercusiuni și la nivel guvernamental?

Sunt două motive principale: pe de o parte, erodarea naturală a unui partid la guvernare. Niciodată nu poți lua decizii care să mulțumească pe toată lumea, iar această pandemia ne-a pus în situația de a lua și anunța măsuri complicate. Pe de altă parte, este cert că și competiția internă a contribuit la scăderea în sondaje. E simplu: oamenii nu vor scandaluri, vor stabilitate și performanță. Sunt convins că PNL are forța de a reveni – avem o resursă umană de calitate, responsabilitatea guvernării pentru România și pentru români. Dar nu mai avem timp de pierdut.

„Fără voturile PNL, Clotilde Armand NU ar fi fost astăzi primar”

Pentru că sunteți lider PNL Sector 1, nu putem să nu discutăm și despre situația alarmantă de la Primăria Sectorului 1. Sincer, domnule Burduja, ați anticipat, în perioada campaniei electorale, când ați susținut-o, cu toate forțele, pe Clotilde Armand, că vor exista atâtea probleme în privința colaborării cu aceasta? Credeți că situația va reveni, în viitorul apropiat, la normal? Până la urmă, cetățenii sunt singurii care contează…

PNL Sector 1 a făcut un sacrificiu, anul trecut, renunțând la candidat propriu pentru a susține candidatul comun al dreptei. Sigur că ne așteptam ca după rezultatul cât se poate de clar – fără voturile PNL, Clotilde Armand NU ar fi fost astăzi primar – ca parteneriatul să continue. Dar „partenerul” a uitat repede ce înseamnă un parteneriat, ne-a jignit și atacat constant, cu toate încercările noastre de a asigura o guvernare locală de succes.

Noi suntem în continuare deschiși la dialog și colaborare, cu câteva condiții nenegociabile: transparență, integritate, cheltuire responsabilă a banului public. Pentru că, în fapt, parteneriatul PNL este cu cetățenii sectorului 1.

„Lucrăm la varianta în limba engleză a cărții Planul pentru România!”

Anul trecut, ați lansat volumul “Planul pentru România – Șapte revoluții intelectuale pentru o țară în care vrem să rămânem”. Despre ce feedback-uri vorbim, în contextul în care cartea a avut un impact semnificativ, inclusiv ca număr de vânzări? Aveți în pregătire și alte volume?

Se împlinește în curând un an de la lansare și sunt copleșit de reacțiile pozitive pe care le primesc în continuare, aproape în fiecare zi, de la cititori. Ca număr de vânzări, am depășit 7000 de exemplare și continuăm să creștem, fiind o carte încă actuală.

Am în plan și alte volume. În primul rând, la cererea multor prieteni de peste hotare, lucrăm la varianta în limba engleză a cărții Planul pentru România. O altă idee este publicarea tezei mele de doctorat, ce a abordat un subiect de nișă, dar extrem de interesant – corupția în mediul privat. Și mai am câteva idei, unele inedite, dar nu vreau să stric surpriza.

Și, o ultimă întrebare, domnule deputat Burduja: unde vă doriți să vedeți România peste trei ani, în 2024, la finalul a patru ani de guvernare de dreapta?

În 2024, îmi doresc să vedem România așezată pe patru piloni cheie, pe care i-am explicat pe larg și în carte:

Inovarea – factor esențial pentru creșterea productivității individuale și pentru dezvoltarea economiei românești. Implică investiții masive în cercetare și dezvoltare, în câteva domenii strategice unde România poate avea un avantaj comparativ substanțial (IT&C, biotehnologie, agricultură, apărare).

Conectivitatea – prin susținerea investițiilor masive în infrastructură, pentru a aduce românii cât mai aproape de oportunități (de muncă, de studiu, de petrecere a timpului liber).

Dezvoltare verde – cu mențiunea că trebuie să urmăm tendințele globale, dar și să ne apărăm interesele și poziția economică – o țară în curs de dezvoltare nu poate fi împinsă brusc spre emisii zero, fără un cost prea mare. Dar putem asigura capacitatea țării de a profita de acest val, investind deștept în producătorii autohtoni din sectoarele vizate: transport, ambalaje, construcții, alimente.

Reziliență – prin dezvoltarea capacităților interne de producție, competitive pe piața unică – „prin noi înșine în Europa”. Vorbim de siguranță alimentară, securitate energetică și un sector industrial reinventat, în contextul (post)pandemic de decuplare de Asia.

Un interviu realizat de Iulian Badea

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.