Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, măsuri ferme pentru reducerea efectelor valului cinci al pandemiei

Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a prezentat miercuri, planul de măsuri pentru gestionarea valului cinci al pandemiei COVID-19 în România.

Într-o conferinţă susţinută alături de şeful Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor, medicul Adriana Pistol, Alexandru Rafila a explicat cum vor autorităţile să limiteze răspândirea virusului SARS-COV-2.

„Obiectivul Ministerului Sănătăţii este de a răspunde medical unei creşteri numărului de infectări cu COVID şi să reducem impactul acestei boli în România.

Ne-am aflat în cursul valului patru al pandemiei cu sistem depăşit. Am cea mai mare mortalitate din UE.

Nu avem la îndemână decât măsurile de sănătate publică – distanţarea, utilizarea măştii. Insistăm în privinţa vaccinării, să revitalizăm campania de vaccinare.

Încercăm şi am adaptat actul normativ care permite extinderea testării la nivelul cabinetelor de medicină de familie. E o promisiune care exista în programul de guvernare.

Certificatul COVID nu a fost adoptat. E o măsură pe care am fi vrut să o luăm temporar în România. Să vedem dacă în perioada următoare va exista o decizie politică încât să evităm trei lucruri majore.

Dorim să evităm un lockdown care ar afecta ţara, dorim să evităm închiderea şcolilor şi reducerea numărului de decese este esenţială”, a declarat ministrul Sănătăţii.

„Avem o populaţie receptivă, numeroasă, populaţie care se poate îmbolnăvi oricând. Avem un risc foarte mare de răspândire a tulpinii Omicron, care are o rată mai mare de transmisibilitate decât Delta.

Previziunile noastre arată faptul că e posibil ca maximum atins în valul anterior să fie atins mult mai repede în situaţia prezentă, în 31 de zile faţă de 51 de zile cât a durat valul anterior. Nu înseamnă neapărat că vom avea aceste 25.000 de cazuri. S-ar putea să fie mult mai multe decât atât.

Dorim să arătăm panta ascendentă, dat fiind vulnerabilitățile. Dacă după primele trei săptămâni, certificatul COVID ar fi fost introdus, toată această pantă nu ar exista. Panta ar fi mult mai lină, permițând unităţilor sanitare să facă faţă fără o explozie a cazurilor, permiţând acordarea medicaţiei de ultimă generaţie împotriva generaţie şi permiţând vaccinarea”, a declarat Adriana Pistol.

E posibil ca până la sfârşitul lunii ianuarie, s-ar putea ca Omicron să devină dominantă şi comunitară.

Infectarea persoanelor nevaccinate de peste 60 de ani vulnerabile ar putea fi foarte mare.

Ca impact indirect, infectarea masivă a populaţiei chiar şi cu forme uşoare poate duce la infectarea personalului medical, dar şi absenteism de la locul de muncă, ce ar putea afecta economia întregii ţări.

E foarte important de luat în calcul ca impact indirect, deşi personalul nostru este vaccinat şi simptomatologia la populaţia vaccinată este minimă, chiar dacă nu au simptome, izolarea lor la domiciliu va contribui la lipsa personalului medical

Există riscul transmiterii nosocomiale a infecţiei. Prima ţară care a sesizat acest lucru a fost Marea Britanie.

Primul scenariu este referă la o creştere cu 10% a numărului de cazuri din cauza trannsmiblităţii, dar cu o rată mai mică de spitalizare.

Al treilea scenariu implică (….) 1 din 8 pacienţi ar necesita terapie intensivă.

Pentru o bună pregătire, e bine să ne uităm la scenariul cel mai rău pentru a-i face faţă.

Dacă se va petrece scenariul cel mai optimist, în care rata de spitalizare e mai scăzută, vom atinge în ziua 37, respectiv 41, numărul de 25.000 de infectări. L-am luat ca reper.

Dacă se va petrece ce e mai rău, 37 de zile va dura până când vom umple paturile de spital”, a avertizat dr. Pistol.

„Pe scenariul cel mai optimist, în 33 de zile se vor ocupa 1.500 de paturi, în 20 de zile cel mai pesimist vom avea 1.500 de paturi ocupate”, a adăugat dr. Pistol.

„Am avut discuţii cu producătorii de medicamente. În Israel, există aceste medicamente. Am avut discuţii serioase, sperând în cel mai scurt timp. Să intre în funcţiune mecanismul comunitar, sperăm să le aducem înaintea operaţionalizarea mecanismului.

Am înfiinţat o structură de coordonare a asistenţei medicale la nivelul MS pentru pacienţii infectaţi cu COVID şi celelalte categorii de pacienţi. Mortalitatea generală în România a crescut datorită lipsă de acces la facilităţi medical”, a declarat Alexandru Rafila.

„Nu avem specialişti în instalaţii de oxigen. Noi putem să ajutăm la acest efort, contribuţia managerilor la nivel local este esenţială pentru a fi redus riscul.

Am avut o întâlnire cu DSP şi cu toate spitalele din ţară. Avem un număr de paturi pentru pacienţii COVID-19 de 20%, 25.000, cu o posilibtate de creştere la 30.000.

Am crescut bugetul pentru secţiile ATI cu 65% faţă de 2021. Sunt complet funcționale 2.805 paturi de ATI şi cu echipamente şi cu personal. Această idee că se pot face paturi ATI fără personal antrenat este o idee pe care nu o îmbrăţişez. E mai mult o declaraţie demagogică.

Numărul de spitale a crescut de la 116 la 128 pentru adulţi”, a spus ministrul Sănătăţii.

„În ceea ce priveşte tratamentul, nu se face prin decizia MS. Se face prin recomandarea unor experţi în boli infecţioase. Avem o echipă care ne-a furnizat informaţiile necesare pentru a adopta un nou protocol de tratament care să includă medicamentele antivirale inovative acordate în ambulatoriu.

Medicaţia antivirală nu se dă în loc de vaccin. Ea se acordă pacienţilor eligibili”, a precizat ministrul Sănătăţii.

„Medicamentele antivirale vor fi disponibile abia spre sfârşitul lunii ianuarie. Introducem antiviralele inovative înainte de intrarea în funcţiune a mecanismului european de achiziţie”, a explicat Alexandru Rafila.

„Problema e următoarea. Important este ca acest instrument să fie la dispoziţia noastră înainte atingerii unui număr ridicat de cazuri. O astfel de procedură reduce viteza de creştere şi face mai compliant sistemul de sănătate. Dacă acest certificat e introdus în vârful valului pandemic, eficacitatea acestuia e limitată. Ne vedem în situaţia în care alte măsuri ar putea fi luate. Nu vă pot spune (dacă va fi aprobat în ianuarie).

Nu e vorba de niciun fel de contre. Încercăm să facem o dezbatere utilă cetăţenilor, nu pe contre.

„O creştere necontrolată şi o depăşire a resurselor din sistemul de sănătate. E posibil să ai un lockdown, sperăm să nu fie aşa. Să opreşti activitatea în şcoli … Lucrul cel mai important a fost legat de controlul deceselor care ar trebui să nu fie într-un număr mare ca în valul patru”, a mai precizat ministrul Sănătăţii