Președintele Iohannis, după discuția cu Joe Biden: România vrea consolidarea flancului estic al NATO în faţa ameninţării lui Putin!
Liderii au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile, şi au abordat măsurile ferme şi coordonate de răspuns întreprinse de comunitatea internaţională.
Preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel, în cadrul consultărilor cu lideri aliaţi, ai UE şi ai NATO găzduite de preşedintele american Joe Biden, la „acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea dependenţei energetice de Rusia”, subliniind că sancţiunile s-au dovedit un instrument eficient. El a arătat că România a susţinut pachetele de sancţiuni adoptate la nivel european până la acest moment şi va menţine coordonarea pentru noi măsuri. Iohannis a subliniat necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis a participat, marţi, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri aliaţi, ai instituţiilor UE şi NATO şi ai statelor partenere, în contextul continuării agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
La discuţii au mai participat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
„Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluţiilor umanitare dramatice din Ucraina şi al pregătirilor militare ale Federaţiei Ruse pentru reluarea ofensivei. Liderii au analizat situaţia de securitate şi perspectivele de evoluţie ale acesteia, respectiv cea umanitară deosebit de gravă, rezultată în urma retragerii forţate a armatei ruse din zonele ocupate anterior, şi au condamnat crimele comise împotriva civililor, dar şi distrugerile masive ale zonelor locuite şi ale infrastructurii civile. În context, a fost reiterat sprijinul puternic pentru activitatea Curţii Penale Internaţionale de a investiga, a judeca şi condamna pe cei responsabili pentru crimele comise”, a arătat sursa citată.