Consiliul Fiscal avertizează în privința împrumuturilor exagerate ale guvernanților: România se află aproape de colaps!

Share:

Consiliul Fiscal a pus în dezbatere o temă așteptată de români, ajustarea salariilor. Inclusiv tăierea salariilor este luată în calcul de experți, dacă guvernul nu va mai continua cu împrumurile la foc automat.

Pe termen mediu şi lung, țara noastră trebuie să ajusteze o ajustare fiscală/bugetară de amploare pentru a asigura sustenabilitatea şi a face faţă noilor provocări. Astfel, o pondere mare a acestei ajustări trebuie să vină din creşterea veniturilor, se arată într-o analiză realizată de un grup de lucru al Consiliului Fiscal.

La începutul anului 2022, România avea de realizat o ajustare fiscală, deci o reducere a deficitului bugetar de aproximativ 4% din PIB, de la 7,2% din PIB deficit ESA în 2021 la circa 3% din PIB în 2024, notează autorii documentului.

De asemenea, în analiză se mai arată efectele războiului din Ucraina, ce implică mari cheltuieli bugetare cu apărarea, cu asigurarea securităţii energetice şi alimentare, cu protejarea gospodăriilor vulnerabile în raport cu creşterea preţurilor la energie, cu primirea şi găzduirea refugiaţilor ucraineni.

„România are de realizat, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară mai mare, pentru a asigura sustenabilitatea fiscal-bugetară şi pentru a face faţă la noile provocări. Este evident că o pondere mare a acestei ajustări de amploare trebuie să vină din creşterea veniturilor fiscale şi bugetare, cheltuielile bugetare fiind pe un trend crescător.

Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) colectate în anii ultimi, România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) şi chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB). Cauzele acestei rămâneri în urmă sunt bine cunoscute: un grad scăzut de colectare a impozitelor şi taxelor datorate; o multitudine de exceptări şi scutiri care diminuează baza impozabilă; anumite rate de impozitare foarte scăzute în comparaţie cu ale statelor din Europa Centrală şi de Est”, menţionează grupul de lucru din cadrul Consiliului Fiscal.

În plus, sunt semnalate şi deficitele gemene, existenţa unor deficite externe (n.r. – de cont curent) în creştere în ultimii ani. Astfel, deficitul de cont curent a fost în jur de 5% în 2019 şi 2020 şi s-a majorat la circa 7% în 2021, iar deficitul comercial a fost în creştere constantă, ce reprezintă o problemă de competitivitate, dincolo de cererea în exces.

În actualul context socio-economic este necesară corecţia bugetară pentru că politica monetară nu poate menţine singură stabilitatea leului, mai ales pentru că deficitele externe au cauze preponderent fiscale şi de natura lipsei reformelor structurale.

„Cu cât mai neclară şi neconvingătoare ar fi corecţia dezechilibrului bugetar, cu atât mai dificilă ar fi sarcina BNR de a asigura stabilitatea macroeconomică şi protejarea monedei”, se arată în analiza publicată de CF.

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.