Decidenţii politici au ascultat propunerile legislative ale tinerilor în cadrul Congresului Studenţilor din România!

Sub egida Congresului Studenţilor din România, aflat la a XIV-a ediţie,  peste 700 de studenţi, alături de decidenţi politici precum: Sorin Mihai Cîmpeanu – Ministrul Educaţiei, Sebastian-Ioan BURDUJA – Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Anca Dragu – senator şi fost Preşedinte al Senatului, alături de alţi senatori şi deputaţi, cât şi actori ai sferei civile sau private, s-au reunit în Parlamentul României pentru a dezbate împreună tema Exodului de Inteligenţă, o problemă ce se menţine pregnantă pentru ţara noastră, fiind un fenomen în continuă creştere. România  ocupă locul 2 în clasamentele internaţionale la numărul de persoane ce au emigrat către alte ţări cu intenţia de a-şi continua parcursul vieţii sub alte sisteme sociale. Această problemă a început odată cu anii ‘90 când, odată cu dreptul de a călători liber, românii au simțit atracția unor standarde de viață superioară în țările vestice. Într-un timp foarte scurt, emigraţia a devenit un fenomen de masă în România. În prezent se resimte impactul masiv al migraţiei în toate domeniile pilon ale ţării, iar segmentul cu cea mai mare pondere este reprezentat de tineri.

În cadrul Congresului, dezbaterile au atins problema migrării tineretului din ţară din cauza lipsei de condiţii, a oportunităţilor scăzute de angajare în România, dar de asemenea, s-a adus în discuţie dezvoltarea actuală la care au ajuns oportunităţile de mobilitate studenţeşti, de voluntariat şi de dezvoltare intrapersonală, de actori precum Nicoleta Popa şi Răzvan Vadu.

Studenţii s-au unit sub 5 grupuri de lucru: Economic, Egalitate de Şanse-Social, Academic-Educaţional, Digitalizare şi Dezvoltare Regională şi Mediu, unde cu toţii au căutat, împreună, propuneri şi obiective pentru încetarea fenomenului ce s-a stabilit a fi tema centrală a Congresului.

Dintre propunerile propuse decidenţilor politici, menţionăm dintre acestea propuneri care vizează:

• Acordarea de deduceri fiscale pentru tinerii atât angajaţi, dar şi antreprenori;
• Reglementarea practicii universitare ca formă de muncă remunerată;
• Îndepărtarea inegalităţilor dintre genuri la salarii;
• O reprezentare echitabilă a genurilor în funcţiile decizionale;
• Măsuri de reducere a discriminării pe bază de etnie sau origine;
• Implementarea internetului rapid în Universităţi şi a infrastructurii digitale performante;
• Creşterea digitalizării în Bibliotecile Universitare din România.