Directorul general, George Mierliță, management performant la Romsilva: “Indicatorii stabiliți de Consiliul de Administrație au fost depășiți la toate capitolele!”

Domnule director general, George Mierliță, au trecut cinci luni de la preluarea mandatului provizoriu de director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Care sunt principale schimbări pe care le-ați adus managementului Romsilva de la numirea în funcție? Care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră?

Da, au trecut cinci luni, cinci luni pline, cu numeroase provocări. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este o instituție mare, cu peste 15 mii de angajați, cu numeroase structuri teritoriale, 41 de direcții silvice, peste 300 de ocoale silvice, 22 de parcuri naționale și naturale, fonduri cinegetice, păstrăvării, fazanerii, herghelii și depozite de armăsari. Avem o răspundere foarte mare, administrarea a 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, de aceea vă pot spune că nu este o misiune ușoară.

Încă din prima zi de mandat, am pus accent pe eficientizarea Romsilva, pe îmbunătățirea sistemului de asigurare directă cu lemne de foc pentru populație, prin construirea de depozite de lemn suplimentare, achiziția de utilaje pentru transportul lemnului de foc, pentru despicat sau paletizare, astfel încât se ne adaptăm cât mai rapid la cerințele pieței.

De asemenea, alte priorități în mandatul meu vizează creșterea volumului de lemn fasonat, a investițiilor și a gradului de mecanizare, evaluările de mediu și rezolvarea amenajamentelor silvice blocate în instanțe.

Concret, domnule Mierliță, ținând cont că ne aflăm la finalul unei pandemii necruțătoare care a perturbat grav activitatea economică, care este astăzi situația economică a Romsilva? Au fost îndepliniți indicatorii de performanță trimestriali stabiliți de Consiliul de Administrație al Romsilva? Credeți că aceștia vor fi îndepliniți/depășiți până la finele anului?

Romsilva a trecut printr-o perioadă dificilă în ultimii trei ani – o piață a lemnului turbulentă cu restricții sanitare în timpul pandemiei de Covid 19, criza economică generată de pandemie, iar acum, o altfel de criză la granițele noastre. Sunt vremuri dificile, dar predecesorii mei au reușit să gestioneze cu succes aceste situații dificile, care au fost depășite prin eforturile tuturor colegilor. Pe această cale, țin să le mulțumesc pentru eforturile lor.

Indicatorii nu numai că au fost atinși, au fost depășiți la toate capitolele în primele cinci luni. Ne-am îndeplinit obiectivele, cifra de afaceri este în grafic, veniturile la fel, cheltuielile s-au stabilizat, iar profitul este cu mult peste cifra prognozată. Pot să vă spun că, după cinci luni, situația financiară a Romsilva s-a stabilizat, existând premisele depășirii indicatorilor de eficiență până la finalul anului.

„Anul trecut am livrat direct populației peste 1,6 milioane metri cubi lemn pentru foc”

Cum a gestionat Romsilva, în contextul iernii 2021-2022, aprovizionarea cu lemn de foc a populației? Despre ce cantități de lemn vorbim?  Cum vă pregătiți pentru iarna care urmează?

După cum am precizat la început, aprovizionarea cu lemn pentru foc a populației reprezintă o prioritate, mai ales că traversăm o perioadă de criză în aprovizionarea cu surse de energie la nivelul întregului continent.

Anul trecut am livrat direct populației peste 1,6 milioane metri cubi lemn pentru foc la un preț mediu de 185 lei pe metru cub, fără TVA, iar în primele cinci luni ale anului curent am livrat 667,6 mii metri cubi de lemn pentru foc, la un preț mediu de 214 lei pe metru cub, tot fără TVA. Procesul de aprovizionare a populației este unul continuu, în special în sezonul rece, și pot spune că ne-am achitat cu bine de această sarcină.

Pentru a livra populației volume mai mari de lemn pentru foc am luat mai multe măsuri, între care înființarea de noi depozite de lemn, achiziția de noi utilaje pentru exploatarea masei lemnoase în regie proprie, mijloace de transport, pentru a putea să livrăm direct oamenilor interesați.

De asemenea, am inițiat achiziția de prestări servicii de exploatare forestieră pentru a crește volumul de lemn fasonat din pădurile proprietatea publică a statului, lemnul pentru foc rezultat urmând să fie livrat direct populației.

“Procesul de înființare a perdelelor forestiere a fost îmbunătățit și accelerat în ultimii ani „

Programul perdelelor forestiere reprezintă o prioritate a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Care sunt măsurile întreprinse de Romsilva la acest capitol, în mandatul lui George Mierliță?

Da, programul de înființare a perdelelor forestiere este o prioritate de câțiva ani. Programul este în plină desfășurare, cu rezultate bune. Am primit de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor 34 de obiective de investiții în județele Arad, Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Vrancea, cu o suprafață totală de circa 650 de hectare.

Până acum, au fost emise Hotărâri de Guvern pentru exproprierea a 324,43 hectare, fiind deja împădurite 209 hectare, din care 90 de hectare în campania de împăduriri din această primăvară. Restul de 115,43 hectare vor fi împădurite în toamna acestui an sau cel mai târziu în campania de împăduriri de primăvară de anul viitor.

Procesul de înființare a perdelelor forestiere a fost îmbunătățit și accelerat în ultimii patru ani și progresele se văd în teren.

„Tăierilor ilegale, la un nivel mult mai scăzut față de cifrele vehiculate în spațiul public!”

Dacă ne referim la pădurile proprietate publică a statului, despre ce cantitate de lemn recoltat vorbim, în primele cinci luni ale anului 2022? Și, în altă ordine de idei, cât se mai taie, domnule Mierliță, la ora actuală, din pădurile administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva? Și mă refer aici la cuantumul recoltărilor ilegale de lemn…

Romsilva pune pe piață, anual, un volum relativ constant de masă lemnoasă, în funcție de prevederile amenajamentelor silvice. Anul acesta vom exploata 9,5 milioane metri cubi din cele 3,13 milioane hectare proprietatea publică a statului. În primele cinci luni s-au exploatat 3,62 milioane metri cubi, din care 1,32 milioane metri cubi în regie proprie sau prin contracte de prestări servicii, iar 2,3 milioane de metri cubi ca masă lemnoasă pe picior, adică exploatată de firme atestate, care au câștigat licitațiile organizate de Romsilva.

Vreau să subliniez, din nou, că pădurea are și un rol economic, pe lângă cel de mediu, lemnul exploatat este necesar pentru încălzirea a milioane de locuințe, este materie primă pentru industria prelucrătoare, pentru cea a mobilei, lemnul este necesar în construcții, sunt sute de mii de locuri de muncă care depind de asigurarea cu lemn. Exploatăm sustenabil, regenerăm aceste suprafețe și asigurăm astfel, o resursă regenerabilă și ecologică, fără a afecta pe termen scurt, sau lung, rolul de mediu asigurat de păduri.

În privința tăierilor ilegale, ele există din păcate, însă la un nivel mult mai scăzut față de cifrele vehiculate în spațiul public, cel puțin pentru pădurile proprietatea publică a statului pe care le administrăm. Volumele variază între 30.000 de metri cubi și 40.000 de metri cubi pe an în toate cele 3,13 milioane de hectare proprietatea publică a statului. Anul trecut, de exemplu, s-a înregistrat, în urma controalelor, un volum de 34.598 metri cubi tăiați ilegal. Dacă facem un calcul la hectar, volumul este insignifiant, dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri, permanent, pentru reducerea volumului tăierilor ilegale.

Ce măsuri întreprinde Romsilva pentru a reduce  ilegalitățile produse în pădurile României?

Situația tăierilor ilegale ne preocupă tot timpul, vorbim de tăieri ilegale, de agresiuni al infractorilor împotriva colegilor noștri, câteva sute în ultimii ani, un fenomen foarte periculos.

Legislația s-a îmbunătățit, inclusiv pentru protecția personalului silvic, avem acum un nou SUMAL, SUMAL 2.0 care funcționează și reduce drastic posibilitatea punerii pe piață a lemnului tăiat ilegal, colaborăm foarte bine cu celelalte instituții implicate în prevenirea și combaterea tăierilor ilegale, cu care avem protocoale instituționale, am sporit controalele în pădurile administrate, am executat șanțuri de minim sanitar, care limitează accesul autovehiculelor în fondul forestier, am instalat bariere pe drumurile forestiere, am identificat zonele cu risc ridicat de tăieri ilegale și instalăm tot mai multe camere de monitorizare, inclusiv sisteme inteligente care recunosc plăcuțele de înmatriculare ale autovehiculelor care transportă lemnul și depistează dacă acestea au sau nu aviz.

„Avem unele dintre cele mai valoroase păduri din Europa!”

Studiile de specialitate au arătat că România este țara cu cele multe păduri virgine din Europa. Câte au fost identificate la nivel național și care este stadiul includerii acestora în catalogul pădurilor virgine? Cum stă România la acest capitol în comparație cu alte state europene?

Stăm foarte bine și vă pot spune că avem unele dintre cele mai valoroase păduri din Europa, rodul muncii a multor generații de silvicultori, de specialiști foarte bine pregătiți, iar situația din teren contrastează flagrant cu imaginea percepută de opinia publică, că ”dispar” pădurile, că avem ”defrișări”. Să vă dau un singur exemplu, 80% din pădurile proprietatea publică a statului sunt certificate la nivel internațional, adică respectă toate rigorile unui management forestier sustenabil. Pădurile au mai multe roluri, de mediu, economic, social. Noi trebuie să asigurăm un echilibru sustenabil între acestea, să exploatăm conform amenajamentelor silvice, să regenerăm pădurile, să protejăm pădurile valoroase. Iar la acest capitol stăm bine, aproape o treime din pădurile din Europa incluse în patrimoniul mondial natural al UNESCO sunt în România, din care peste 90% sunt păduri de stat administrate de Romsilva. Și la capitolul păduri virgine stăm foarte bine la nivel european, avem identificate și introduse în Catalogul Național al Pădurilor Virgie și Cvasivirgine, la nivel național, 70.069 hectare păduri virgine și cvasivirgine, din care 52.255 hectare, adică circa 75% din acestea, sunt păduri de stat administrate de Romsilva. Și acestea sunt dovezi ale unui management forestier responsabil și sustenabil aplicat de Romsilva.

„Romsilva a regenerat, în ultimii cinci ani, 72.892 hectare fond forestier de stat, plantând în acest interval de timp peste 140 milioane de puieți forestieri”

Campania de împăduriri de primăvară se află în parametrii stabiliți?

Am profitat de vremea bună și campania de împăduriri de primăvară a debutat încă din luna februarie, iar acum, când tragem linie, la finalul campaniei, vă pot spune că ne-am depășit programul propus cu aproape 10%, ca suprafețe de fond forestier regenerate. Am regenerat 11.240 hectare fond forestier, față de cele 10.244 hectare din programul aprobat, am plantat 19,4 milioane de puieți forestieri, am realizat completări pe alte 1.518 hectare și refacerea a 178 hectare de plantații calamitate.

Suntem optimiști că ne vom îndeplini programul anual de regenerare a pădurilor de stat, care prevede regenerarea în campaniile de împăduriri de primăvară și de toamnă a 14.057 hectare fond forestier de stat, pentru care am alocat un buget de peste 220 de milioane de lei.

Subliniez că doar în ultimii cinci ani, Romsilva a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, plantând în acest interval de timp peste 140 milioane de puieți forestieri.

„Suprafața împădurită a țării a crescut, din 1990 până acum, cu 199.682 hectare”

În contextul atacurilor concertate, tot mai dese, ale unor așa-zise ONG-uri de mediu la adresa Regiei Naționale a Pădurilor, reprezintă îmbunătățirea imaginii Romsilva o prioritate pentru actualul management al Regiei?

Nu aș vrea să generalizez, sunt multe organizații de mediu cu care colaborăm foarte bine, pe partea de împăduriri, biodiversitate, identificarea pădurilor virgine și cvasivirgine. Sunt și unele care, din păcate, diseminează numeroase dezinformări în spațiul public, iar aceste dezinformări sunt amplificate.

Tăieri rase, de exemplu, care sunt legale, aprobate, prevăzute în amenajamentele silvice și practicate peste tot în lume, nu numai la noi, sunt prezentate ca ”defrișări”. Să vă dau un exemplu, sunt circa 4.000 de hectare de tăieri rase pe an la nivelul întregii țări, la aproape 6,5 milioane de hectare de păduri, deci undeva la 0,06% din întreaga suprafață împădurită. Dar aceste tăieri rase sunt prezentate insistent, se creează impresia că munții sunt ”despăduriți”, ”defrișați”. Aceste suprafețe sunt regenerate, reîmpădurite, peste câțiva ani pădurile renasc acolo.

Vă mai dau un exemplu, de câțiva ani circulă un ”studiu”, fără nicio bază științifică, care prezintă o ”dispariție” a trei hectare de pădure pe oră! Cifrele reale însă arată că suprafața împădurită a țării a crescut, din 1990 până acum, cu 199.682 hectare, o tendință înregistrată în toată Europa, deci avem, la un calcul simplu, de o creștere de 0,73 hectare pe oră, în niciun caz  vreo ”dispariție” de trei hectare pe oră.

Sunt doar câteva exemple de manipulări și dezinformări care se tot vehiculează în spațiul public în ultimii ani.

Munca noastră, care nu este ușoară, se vede în teren și o să se vadă și mai bine după zeci de ani, pentru că silvicultura este o muncă grea, în care rezultatele se văd pe termen lung. Le spun cetățenilor să meargă prin țară, să se convingă singuri. Evident, nu contest că avem și mici probleme punctuale, dar din păcate acestea sunt generalizate și exacerbate de unele organizații.

Ce mesaj transmiteți celor peste 16.000 de silvicultori, cu ocazia Zilei Silvicultorului, care a fost aniversată, săptămâna trecută, la Olimp?

În primul rând să le mulțumesc tuturor silvicultorilor pentru munca grea depusă, colegilor noștri care lucrează în ocoalele silvice de stat din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, cât și colegilor de la ocoalele silvice de regim, care administrează pădurile private. La acest moment aniversar, Ziua Silvicultorilor, le transmit tuturor silvicultorilor, cercetătorilor, profesorilor care pregătesc viitoarele generații de silvicultori, un sincer ”La mulți ani!”, multă sănătate, putere de muncă și cât mai multe realizări pe plan profesional.

Un interviu realizat de Iulian Badea