ARUT își exprimă profunda îngrijorare cu privire la derapajele din ultima perioadă din spațiul public în contextul dezbaterilor privind noua lege a educației

Share:

Alianța Română a Universităților de Tehnologie (ARUT), asociația ce reprezintă interesele a peste 80.000 de studenți din cinci universități tehnice, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la derapajele din ultima perioadă din spațiul public în contextul dezbaterilor privind noua lege a educației.

 ARUT a luat act de declarațiile domnului prof.dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, declarații lipsite de colegialitate, de respect pentru procesele democratice, folosind date neadevărate și o evidentă ignorare a realităților sistemului de învățământ superior din România.

Astfel de „propuneri” și „analize”, care vizează resetarea aleatorie, fără baze științifice, a mecanismelor de funcționare a sistemului de învățământ din România, nu reprezintă decât încercări de justificare a lipsei de respect față de celelalte universități, și vizează un singur scop, atragerea, prin orice mijloace, a unor resurse financiare suplimentare către Universitatea din București.

Desconsiderarea eforturilor universităților noastre de a consolida mediul academic, pe baza principilor de etică și respect reciproc, este de neacceptat.

ARUT reprezintă cele mai importante universități tehnice din România, Universitatea POLITEHNICA din București, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Universitatea „Gheorghe Asachi” Iași, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea Politehnica din Timișoara, universități puternic angrenate în dezvoltarea economiei și societății românești, dar și a sistemului de învățământ din Spațiul European al Învățământului Superior, fiind TOATE recunoscute la nivel internațional ca universități de elită. TOATE universitățile membre ARUT sunt parte a unor consorții europene, ARUT fiind singurul consorțiu în care toți membrii fac parte din alianțe de universități europene. Universitățile din ARUT reprezintă poli de excelență în cercetare, în România și în spațiul european, fiind acele instituții care atrag cele mai mari fonduri din programele cadru de cercetare ale Uniunii Europene.

Având în vedere eforturile de peste o sută de ani a comunităților academice din universitățile noastre de desfășura un proces didactic de înaltă calitate, de a răspunde provocărilor societății și economiei, de a dialoga permanent, deschis și constructiv cu întreaga societate, ARUT solicită tuturor actorilor implicați în dezbaterea privind legea educației o conduită bazată pe respectul față de toate instituțiile de învățământ superior, indiferent de domeniile științifice pe care le abordează, toate având importanța lor în societate.

Având în vedere toate aceste aspecte și pentru o corectă informare a opiniei publice, universitățile membre ARUT doresc să prezinte realitatea, corectând erorile lansate în spațiul public.

1.Cu privire la lipsa de reprezentare universităților din CONSORȚIUL UNIVERSITARIA în conducerea CNR.

Consiliul Național al Rectorilor (CNR) este organizația reprezentativă la nivel național, european și internațional ce reunește rectorii universităților din România conform unui model recunoscut internațional.

CNR este o organizație similară cu celelalte organizații ale rectorilor din Europa, reunite în European University Association (EUA). În cadrul acestei asociații, toate universitățile sunt egale, respectându-se astfel regulile democratice și valorile europene. Conducerea CNR este asigurată de către Biroul Permanent (BP) al CNR, ales prin VOT SECRET de către toți membrii CNR. Din Biroul Permanent fac parte 19 membrii, distribuiți în funcție de consorțiile universitare astfel:

  • UNIVERSITARIA –6 membri
  • ARUT – 3 membri
  • Consorțiului Universităților de Medicină și Farmacie ( UMF) –2 membri
  • Consorțiului ACADEMICA PLUS – 2 membri
  • Consorțiul universităților private – 2 membri
  • Consorțiul USAMV – 1membru
  • Consorțiul universităților de ARTE – 1 membru
  • Consorțiul universităților MILITARE – 1 membru
  • Universități neafiliate – 1 membru.

Astfel, 6 din cei 19 membrii ai Biroului permanent CNR sunt din UNIVERSITARIA, acesta fiind Consorțiul cu cea mai mare reprezentare.

2.În ceea ce privește reprezentarea universităților din UNIVERSITARIA la nivelul consiliilor consultative ale ministerului

Cităm:

O simplă listare a tuturor funcțiilor importante de la vârful instituțiilor din învățământ superior și cercetare și din instituțiile consultative este relevantă pentru acest monopol, pentru această concentrare nedemocratică, inechitabilă a puterii de decizie.”;

„Avem două mari universități din București, Universitatea din București și ASE, …..nereprezentate deloc”;

„o problemă majoră pe care am încercat să o ameliorăm prin propunerea Consorțiului Universitaria de numire a membrilor comisiilor consultative, astfel încât să reprezinte toate domeniile fundamentale de studii, toate consorțiile universitare”

Care este realitatea:

 Astfel, din cele 6 (șase) consilii consultative ale Ministerului Educației 5 (cinci) sunt conduse de către reprezentanți ai CONSORȚIULUI UNIVERSITARIA. Doar Universitatea din București și ASE conduc prin reprezentanții săi 3 din cele 6 consilii consultative.

ARUT își exprimă susținerea cu privire la afirmațiile domnului rector Preda concentrare nedemocratică, inechitabilă a puterii de decizie” și constată că un singur consorțiu universitar – UNIVERSITARIA, deține conducerea a 5 (cinci) dintre consiliile consultative și solicită imperativ Ministerului educației ca și ARUT să preia prin reprezentanți săi conducerea unora dintre consilii.

ARUT va reveni în perioada următoare cu o analiză detaliată asupra componenței tuturor Consiliilor consultative ale ministerului.

3.Cu privire la lipsa de reprezentare și de putere de decizie a CONSORȚIULUI UNIVERSITARIA în CNFIS

”Avem două mari universități din București, Universitatea din București și ASE (…) nereprezentate deloc”

CNFIS este un organism consultativ al ministerului care adoptă deciziile în plenul consiliului prin vot.

CNFIS are în componență 23 de membrii, împărțiți pe consorții astfel:

  • UNIVERSITARIA – 8 membri
  • ARUT – 6 membri
  • ACADEMICA PLUS – 3 membri
  • Consorțiu ARTE – 2 membri
  • Consorțiu USAMV – 2 membri
  • Consorțiu UMF – 1 membru
  • Universitate neafiliată – 1 membru.

Astfel, Consorțiul UNIVERSITARIA are 8 (opt) din cei 23 de membrii ai CNFIS, fiind astfel Consorțiul cu cea mai mare reprezentare. Mai mult, Rectorul ASE este membru al Biroului CNFIS, iar rectorul Universității din București este membru al CNFIS. Deci cele două universități sunt reprezentate. Mai mult decât atât, se uită sau se omite faptul că din 1994, de la înființarea sa, și până de curând, CNFIS a fost condus perioade lungi de timp de mai mulți reprezentanți ai Universității din București.

În ceea ce privește respingerea de către BIROUL CNFIS a propunerilor Universității din București, se afirmă:

”De asemenea, am trimis în anii trecuți propuneri în scris la CNFIS, dar biroul de decizie din care UB și UBB, cele mai mari universități din România nu fac parte, le-a ignorat, le-a amânat sau le-a respins pe cele mai multe”

Așa cum am precizat, în Biroul CNFIS, CONSORȚIUL UNIVERSITARIA are doi reprezentanți – rectorii ASE și UVT. În fapt, propunerile universității din București au fost discutate în plenul CNFIS, în care CONSORȚIUL UNIVERSITARIA are 8 reprezentanți, și au fost respinse la vot, neavând nici măcar votul membrilor consorțiului.

4.În ceea ce privește faptul că acordarea finanțării universităților s-ar acorda pe criterii netransparente:

„Vedeți, problema pe care o reclam eu aici e că, prin decidenții reprezentanți în exclusivitate ai ingineriei sau ai medicinei, se perpetuează subfinanțarea domeniilor din celelalte științe”.

Constatăm cu surprindere ignorarea situației existente, necunoașterea/ignorarea mecanismelor de funcționare ale sistemului de finanțare, încercarea de manipulare și folosirea de date neconforme cu realitatea. Toate sumele acordate universităților din România sunt acordate pe baza unor metodologii îndelung dezbătute cu întreg mediul academic, încă din anul 1994, de la înființarea CNFIS. Toate metodologiile sunt supuse dezbaterii publice și discutate cu reprezentanții universităților la reuniunile CNR, cu federațiile studențești și sindicale. Propunerea finală a CNFIS este aprobată de ministrul educației. Membrii Parlamentului sau ai Guvernului nu au deci nicio influență asupra stabilirii mecanismului de finanțare a universităților.

Coeficienții de finanțare au fost stabiliți în urma unor studii de specialitate, studii care au avut la bază costul real pe student, pe fiecare ramura de științe. Aceste studii au plecat de la un model european extrem de apreciat și anume modelul de finanțare britanic. Studiile realizate de către CNFIS au fost coordonate de către președintele CNFIS de la vremea respectivă, dl profesor George Dincă, matematician, profesor la Universitatea din București.

Este evident, pentru orice persoană de bună credință, că fondurile necesare pentru școlarizarea unui student la medicină sau la inginerie sunt mult mai ridicate în comparație cu alte domenii, cum ar fi științele sociale.

Aceste cheltuieli sunt determinate de necesitatea respectării regulilor impuse de standardele de calitate sau de regulile de protecția muncii (spre exemplu predarea cu formațiuni mici de studenți), de infrastructura specifică şi nevoia de tehnologii moderne în permanentă schimbare, de valoarea consumabilelor (exemplu, componente electronice, electrice, mecanice, materiale diferite, substanțe – costul acestora crescând exponențial în ultimii ani), a utilităților (consumul fiind evident mult mai mare) și al resurselor umane suplimentare necesară realizării lucrărilor practice (laboranți, ingineri suport, asistenți medicali, infirmiere etc).

În plus, în domeniul studiilor vocaționale cum ar fi artele, unde se lucrează și cu un student, costurile de studii pentru un student sunt cu mult mai mari decât la inginerie sau medicină.

ARUT consideră că subiectul finanţării universităţilor trebuie abordat și prin importanţa socială a profesiilor pentru care universitățile pregătesc studenții şi, mai ales, din perspectiva cererii pe piața muncii pentru astfel de specialiști.

Este de asemenea extrem de important să analizăm capacitatea managerială a comunităților şi eficienţa modului de cheltuire a banului public şi să păstrăm un echilibru potrivit între profesii.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.