Patru luni de performanțe la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. „România Viitorului”, pariul lui Sebastian Burduja!

Unul dintre cei mai implicați miniștri ai Guvernului Ciucă, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, a prezentat, vineri, la sediul ministerului pe care îl conduce, un amplu bilanț al primelor patru luni de mandat.

Încă din prima zi a mandatului său, Sebastian Burduja a rămas fidel principiului în care crede cu încăpățânare și anume că România  viitorului este o Românie modernă, creativă și dezvoltată, în care oameni liberi își împlinesc visurile acasă. În acest sens, a propus adoptarea celor mai noi și mai performante soluții și tehnologii pentru modernizarea și dezvoltarea României, mizând pe conștientizarea, asumarea și implementarea paradigmei „România viitorului”. Acest lucru nu este posibil, a spus Burduja, fără transformarea digitală a administrației, economiei și societății, fără cercetare orientată pe rezultate & promovare, fără inovare pentru competitivitate, fără capacitate administrativă, fără meritocrație și fără un parteneriat deschis între sectorul public, mediul privat și societatea civilă, menit a genera cele mai bune soluții.

Potrivit ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru a vorbi despre “România Viitorului” este nevoie de patru piloni esențiali: transformare digitală, cercetare de top, conectivitate pentru prosperitate  și, nu în ultimul rând, inovare și competitivitate.

La capitolul “transformare digitală” Sebastian Burduja a vorbit, în primul rând, despre beneficiile implementării cloudului guvernamental (OUG adoptat, HG în pregătire),  despre interoperabilitate în direcția reglementării principiului „once only” , dar și a paradigmei proprietății/controlului asupra datelor. Legea care interzice antivirusul rusesc, precum și sprijinul pentru IMM-uri pentru competențe avansate în tehnologii emergente, precum: Internet of things; Big data; Cloud technologies; Învățarea automată; Inteligența artificială; Automatizarea proceselor robotice; Blockchain; Cyber-Physical Systems; Additive manufacturing, sunt priorități ale ministrului Cercetării, Digitalizării și Inovării.

De asemenea, ministrul Burduja a mai vorbit despre parteneriatele și colaborările, demarate prin specialiștii ministerului din Taskforce, cu câteva ministere: Ministerul Afacerilor Interne (eliberarea online a cazierului judiciar) , Ministerul Educației (soluții pentru digitalizarea parcursului academic), Ministerul Agriculturii (digitalizarea liceelor agricole).

Calendarul implementării „Spațiului digital comun” între Romania si Republica Moldova, dar și acordarea unui buget de 37 de milioane de euro pentru digitalizare bibliotecilor, reprezintă alte priorități ale lui Sebastian Burduja.

În privința capitolului „cercetare de top” ministrul și-a propus o nouă viziune pentru cercetarea românească. În acest sens, a fost adoptată  în guvern Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2027, urmând, în acest sens, Planul Național IV, care operationalizează strategia si care, pentru prima dată, include toate tipurile de finantari pentru cercetarea românească. De asemenea, a fost adoptat și prezentat oficial, PSF- instrument al Comisiei Europene.

Sebastian Burduja rămâne adeptul principiului Întâi minți, apoi ziduri”, demarând în acest sens programul „Henri Coandă” care vizează, printre altele, cel mai mare program de aducere în țară a cercetătorilor străluciți din străinătate: 160 milioane de euro pentru 120 de beneficiari (români din diaspora și străini), echivalentul a 1,4 milioane euro/ 3 ani.

Mai mult, situația datoriei României la Agenția Spațială Europeană, care trena de ani de zile, este în curs de rezolvare de către ministrul Burduja, existând pe circuitul de avizare interministerială un proiect de Hotărâre de Guvern pentru plata datoriilor.

De asemenea, a fost oprită orice cooperare cu Federația Rusă, în contextul războiului din Ucraina. ”Am formalizat decizia de a suspenda România din Comitetul Reprezentanţilor Împuterniciţi ai Statelor Membre din Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) din Dubna (Rusia)”, a explicat Sebastian Burduja.

Totodată, Ministerul Cercetării, Digitalizării și Inovării a inițiat, împreună cu Ministerul Energiei, demersurile de Preluare ale Muzeului Tehnic “Dimitrie Leonida”.

Proiectul ELI-NP – “laserul de la Măgurele” – avansează,  la nivel național, prin eforturile echipei IFIN-HH, fiind deschisă în premieră infrastructura de la Măgurele pentru cercetătorii din consorțiul ELI-ERIC, în baza unui protocol oficial. Ministrul Burduja susține că a găsit deschidere pentru includerea României în acest consorțiu european, unde „ne este locul”.

La capitolul „conectivitate pentru prosperitate”, ministrul a punctat în privința necesității promovării conectivității în contextul extinderii rețelelor 5G, dar și a fiinalizării proiectului RO-NET, în valoare  de 37 de milioane de euro.

Modernizarea Poștei Române reprezintă un alt pariu câștigător al lui Sebastian Burduja, cel care a militat pentru investiții importante în retehnologizare și digitalizare. De altel, Poșta a lansat primul NFT al unei companii de stat din România

Mai mult, România se pregătește să găzduiască ITU PP-22 , un eveniment global de prestigiu.

La capitolul „inovare pentru competitivitate”, Sebastian Burduja a evidențiat parteneriatul cu Banca Mondială și direcțiile strategice pentru ecosistemul de inovare românesc.

Extrem de important este Fondul Român de Inovare – instrument de “fund matching” prin care statul va putea investi în afacerile românești cu potențial înalt, îndeosebi acelea ce pot reține și dezvolta în România valorile cele mai importante ale țării noastre: resursa umană de specialitate, proprietatea intelectuală de nivel înalt ș.a. Ca și domeniul Inteligenței Artificială unde se vizează realizarea unei Strategii Națională de IA, un Hub Român de Inteligență Artificială, dar și un Hub Național “Mirror Mission Cities Hub România” .

Totodată, susține ministrul Cercetării, România, prin cercetare-inovare și soluții de transformare digitală, trebuie să devină lider în efortul european către o economie cu zero emisii nete de gaze cu efect de seră.

Caravana digitalizării reprezintă un alt proiect important care va fi demarat de Sebastian Burduja.

Dincolo de vorbe , rămân faptele concrete. Iar ministrul Burduja a reușit, în doar patru luni de mandat, să redea Ministerului pe care îl conduce importanța pe care o merită!

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.