Lovitură dură pentru așa-zișii activiști de mediu din Suceava. Cifre oficiale: Furtul de lemn din pădurile Sucevei a scăzut cu 80% în ultimii 12 ani!

Spre comparație, anul trecut în județul Suceava au fost raportate tăieri ilegale de 0,64 mc la suta de hectare de pădure, în timp ce în Giurgiu, de exemplu, s-au tăiat ilegal 23,79 mc de lemn la 100 ha, un județ cu o suprafață de pădure de 10 ori mai mică decât cea din județul nostru. Tăieri ilegale mari s-au consemnat și în Sibiu (3,68 mc/100ha) și Olt (3,44 mc/100 ha), informează www.obiectivdesuceava.ro.

Pe 1 martie, o cunoscută publicație germană a prezentat o investigație la care a contribuit un numeros grup de jurnaliști, care aducea în prim-plan din nou tema tăierilor ilegale de lemn din România. Concret, materialul respectiv, preluat și de publicații din România,  susține că “peste jumătate din lemnul tăiat ilegal la nivel mondial provine din pădurile din România (sic!), unele dintre cele mai vechi din Europa”. Afirmația extrem de dură este susținută în textul respectiv de date provenite de la Interpol, susține pu­blicația, care ar arăta că până la 30% din lemnul comercializat la nivel mondial provine din surse ilegale, iar din România vine mai mult de jumătate, în condițiile în care, până în 2018, aproximativ 20 de milioane de metri cubi de lemn fără documente au fost tăiați în România în fiecare an. Realitatea însă este complet diferită, iar cifrele sunt total eronate, cel puțin în traducerea care a circulat în România, și care, pe bună dreptate, a inflamat multă lume.

Conform unui fost șef al Gărzii de Mediu din România, piața mondiala a lemnului este de 4 mi­liarde mc. Piața ro­mânească este de 38 milioane mc și reprezintă cam 1% din totalul pieței mondiale, condiții în care sub nicio formă lemnul tăiat ilegal în România nu poate reprezenta 50% din piața mondială.

Pe lângă această “greșeală”, hai să-i spu­nem așa, cum probabil că vă așteptați, până la urmă investigația se bazează în mare parte pe cazuri și raportări ale unor activiști de mediu din județul Suceava, care fac și o legătură între furturile de lemn și cazuri de corupție sau cu afacerile unor mari procesatori din industrie.

Cu siguranță, marea problemă a tăierilor ilegale și a furtului de lemn din pădurile României este foarte departe de a fi rezolvată, iar buna-credință a jurnaliștilor și a unora dintre activiștii de mediu din Suceava nu o putem pune la îndoială.

Şi cifrele oficiale chiar confirmă că, la nivel național, fenomenul infrac­ționalității silvice a produs și în 2022 multe pagube.

Astfel, potrivit Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA, la nivel național, anul trecut s-au raportat tăieri ilegale de 1,46 metri cubi de lemn la fiecare 100 de hectare de pădure. Cifre uriașe sunt consemnate în județul Giurgiu, unde s-au tăiat ilegal 23,79 mc de lemn/100 de ha de pădure, în condițiile în care Direcția Silvică Giurgiu administrează doar 35.938 hectare.

De asemenea, tăieri ilegale mari s-au consemnat și în Sibiu (3,68 mc/100ha) și Olt (3,44 mc/100 ha). Mai grav este faptul că în aceste cazuri vorbim de direcții silvice care au în administrare suprafețe mult mai mici de pădure comparativ cu cele din Suceava  sau Caraș Severin.

Îmbucurător pentru noi poate fi faptul că la nivelul județului Suceava, anul trecut statisticile oficiale arată că au fost raportate tăieri ilegale de doar 0.64 mc/100 de hectare, în condițiile în care Direcția Silvică (DS) Suceava are în administrare 338.969 hectare de pădure.

De altfel, acțiunile silvicultorilor din cadrul DS Suceava au dus la reducerea semnificativă în ultimii ani a tăierilor ilegale din pădurile de pe raza județului. Astfel, dacă în 2011, la nivelul DS Suceava s-au raportat tăieri ilegale de nu mai puțin de 13.189 mc de lemn, anul trecut au fost contabilizate tăieri ilegale în volum de 2.334 mc de lemn.

Așadar, este indiscutabil faptul că în continuare se fură lemn din pădurile noaste. O spun statisticile oficiale și cazurile prezentate frecvent de Poliție și Garda Forestieră.  Dar, așa cum oricine poate sesiza, aceste cifre sunt departe de cele vehiculate frecvent în spațiul public. Explicațiile pentru aceste discrepanțe pot fi multiple, dar, indiferent de cele care au crescut  în folclorul urban, în care mi­-lioanele de euro de la capitaliștii veroși din Vest sunt amestecate cu milioanele de dolari din conturile ștabilor corupți din România, conturi alimentate de pădurarul ticălos care-și vinde ciocanul de marcat fiind protejat de mafiile trans-partinice șamd, până la urmă, trebuie să ținem cont și de ce raportează instituțiile statului: Poliție, Garda Forestieră, ROMSILVA.

Toate acestea spun, la unison, că în ultimii ani, fenomenul furturilor din pădure a scăzut semnificativ, iar cifrele din tabelul de mai sus confirmă acest lucru, cel puțin pentru județul Suceava. Dacă absolut toate aceste instituții și-ar fi dat mâna ca să ne mintă, atunci chiar că nu ar mai fi deja petec de pădure prin zonă și am trăi într-o lume tare tristă, în care, pe lângă toate belelele, activiștii aproape că nu și-ar mai găsi rostul.