Opera Națională București, prima dată la sala Musikverein din Viena

Pentru prima dată la sala Wiener Musikverein a Filarmonicii din Viena, Opera Națională București va prezenta spectacolul „Crai Nou”, în data de 30 iulie, de la ora 19:30. Concertul  va fi un omagiu adus marelui compozitor Ciprian Porumbescu și se înscrie în cadrul evenimentelor de celebrare a acestuia în 2023, an care este dedicat marcării a 170 de ani de la naștere și 140 de ani de la moartea sa.

Programul concertului cuprinde în exclusivitate lucrări semnate de Ciprian Porumbescu, îmbinând spiritualitatea cu tradiția, și muzica sacră cu cea de inspirație folclorică. Din program: “Crai Nou” – prima operetă românească, “Balada”, “Rapsodia Româna”, “Tatăl Nostru”.

Interpretarea este semnată de soliștii, corul și orchestra Operei Naţionale București, sub conducerea dirijorală a lui Daniel Jinga, invitaţii speciali ai serii fiind maestrul Gheorghe Zamfir și solista Maria Coman.

Evenimentul este finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și susţinut de partenerii Operei Naționale București pentru acest eveniment – Ambasada României în Austria și Biserica „Pogorârea Sfantului Duh și Stefan cel Mare“ din Viena.

Daniel Jinga despre Crai nou: „Cred că originalitatea nu este mereu sinonimă cu inovația radicală și excentricitatea. Trecutul merită recuperat și transmis în virtutea profunzimii sale originare. Înțelegerea operetei Crai Nou rezidă în întâlnirea dintre ce este originar și ce este original. Capodopera lui Ciprian Porumbescu exprimă o ancorare solidă în fondul ancestral al spiritualității românești, dar este și o creație originală, aducând împreună vechiul și noua exprimare muzicală a timpului său.”

Despre Crai Nou

La mai bine de trei decenii după prima operetă românească Baba Hârca de A. Flectenmacher (reprezentată la Iași, la 26 decembrie, 1848 ) apare  Crai Nou a lui Ciprian Porumbescu, pe textul lui Vasile Alecsandri, a cărei primă reprezentare publică a avut loc la Brașov, în 1882, la Gimnaziul Românesc, pe o scenă improvizată, în sala de festivități a acestuia. Deși interpreții au fost niște artiști amatori din oraș, reprezentația a fost unul dintre cele mai de seamă evenimente culturale ale muzicii românești. Piesa dramatizată de Vasile Alecsandri a fost scrisă cu intenția expresă a poetului de a fi pusă pe muzică, iar textul piesei a fost preluat şi respectat întocmai de către  Ciprian Porumbescu.

„Abia în 1882, o dată cu apariția lui Crai nou, putem consemna un salt calitativ în operetă, abia atunci trăsăturile genului, fundamentate în creația lui Offenbach și J. Strauss, se identifică întru totul într-o operetă românească. Din acest moment putem vorbi despre opereta națională în sensul clasic al noțiunii, întrunindu-se cerințele dramaturgico-muzicale ale genului.” (Octavian Lazăr Cosma Hronicul muzicii româneşti: 1858-1898 )

În muzica operetei, se recunosc două surse de inspirație – cea a folclorului românesc și cea a operetei clasice vieneze. Se știe că dorința mare a lui Ciprian Porumbescu era să creeze o operetă izvorâtă din folclor. Ceea ce a și reușit, opereta Crai Nou devenind un reper al muzicii românești din secolul al XIX-lea.

Opereta îmbină buna dispoziție cu verva poetică și reveria, într-o atmosferă autentic românească, tonică, stenică, creată de o muzică simplă și caldă. Creația lui Porumbescu reinterpretează un mit popular care spune că Luna Nouă (Craiul Nou) poate aduce fericirea celor îndrăgostiți. Subiectul a fost preluat din mediul satului moldovenesc, iar acțiunea se petrece în 1851, având la bază o veche legendă populară, ce are în mijlocul său o poveste de dragoste ce triumfă asupra tuturor piedicilor exterioare.