Mugur Isărescu avertizează: „Problema României e mult mai serioasă fiscal! Decizia e politică”

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat miercuri că Banca Națională sprijină în totalitate un program al guvernului de ajustare fiscală. A subliniat că decizia e politică, nu fiscală. Decizia politică nu e ușoară, a subliniat Isărescu.

„Sprijinim un program al guvernului de ajustare fiscală, ca să nu îi spun corecție, că sună mai grav. Pe ăsta îl sprijinim în totalitate. Cum va ieși e atributul guvernului, el are politica fiscală, noi vom lucra cu ea. Personal, și colegii mei, și-au expus punctele de vedere legat de unele măsuri, uneori au fost taxați. Nu ne-am ferit să ne spunem punctele de vedere, dar nu vrem să creăm acum încă un tărăboi. Nu avem în față decizii tehnice. S-a pronunțat Consiliul Fiscal pe diverse probleme fiscale, avem raport al Băncii Mondiale, avem discuții cu UE.

Decizia e politică, nu tehnică. Nu puteți să mă întrebați pe mine, sunt o instituție a statului cu mandat precis. Guvernul trebuie să facă ajustare și consolidare, dar să asigure și stabilitatea și coeziunea socială. Fără stabilitate politică și coeziune socială nu putem avea stabilitate financiară. Decizia politică nu e ușoară, e treaba grea, eu am făcut reforma în 2000 și știu cum e.

Problema României e mult mai serioasă fiscal decât se discută pe bucățele, țara vrea servicii publice de calitate, autostrăzi, școli de calitate, spitale și sănătate, dacă le aduni ajungi la 40 – 50% din PIB. Acum sunt mai mult de 40% și vrem să le acoperim cu 27% din venituri? Treabă grea. Nu putem face multe recomandări. Discutăm cel mult de un pachet care să fie echilibrat, să ajute țara, să dea inflația în jos, să corecteze deficitele”, a declarat Isărescu.

Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, raportul trimestrial asupra inflaţiei.

“Rata anuală a inflaţiei, măsurată cu indicatorul Indicele preţurilor de consum, calculat de Statistica din România, şi-a accentuat parcursul descendent în trimestrul II 2023, inclusiv ca urmare a reducerii dinamicii anuale sub indicele pe care noi îl numim CORE2 ajustat. Determinanţii principali care au dus rata inflaţiei în jos sunt dezinflaţia puternică la nivelul bunurilor energetice, continuarea corecţiei cotaţiilor la materiile prime, acordul procesatorilor şi comercianţilor locali de a reduce preţul de consum al laptelui, temperarea în continuare a aşteptărilor inflaţioniste ale operatorilor economici, iar în sens opus au acţionat câţiva factori, menţionez acum: creşterea costurilor cu forţa de muncă, tendinţa încă ascendentă a preţurilor de import cu toată stabilitatea cursului şi persistenţa excedentului de cerere, care însă este în atenuare vizibilă. Ne menţinem însă pe cea mai bună poziţie la nivel regional din perspectiva ratei inflaţiei, mai ales dacă avem variaţia medie anuală, suntem în continuare pe locul 9”, a explicat guvernatorul BNR. 

El a precizat că se înregistrează o scădere a preţurilor la combustibil şi o există o evoluţie favorabilă pe segmentul alimentelor procesate.

“Aceasta este compoziţia indicelui preţurilor de consum şi observaţi parte negativă pentru prima oară, trimestrial, avem evoluţie la combustibil, evoluţii negative, în sensul de descreştere a preţurilor, de scădere a preţurilor. Ce mai observăm? Că avem şi evoluţie favorabilă pe segmentul alimentelor procesate. Fluctuaţia cotaţiei ţiţeiului la niveluri inferioare celor din anul precedent a menţinut variaţiile anuale ale preţurilor combustibililor în teritoriu negativ în T2, în trimestrul doi. Preţurile la pompă sunt, hai să le numim, rezonabile. Orice creştere nu dă bine, dar sunt rezonabile comparativ cu ce am avut anul trecut. Cotaţiile materiilor prime şi-au continuat corecţia, cu efecte benefice de-a lungul lanţurilor de producţie. Această evoluţie a materiilor prime ne-a influenţat pozitiv şi pe noi, dar nu numai pe noi, în general, inflaţia în lume, în Europa, trăim în Europa, a venit în jos graţie acestei evoluţii, de data asta favorabilă, a cotaţiilor principalelor materii prime. În consecinţă, după ce ne-am speriat anul trecut, datorită preţurilor producţiei industriale care, observaţi, cresc foarte mult, acestea au venit în jos la niveluri foarte apropiate de cele ale indicelui preţurilor de consum”, a transmis Mugur Isărescu.