Eurodeputatul PUSL, Maria Grapini, intervenții tranșante, în PE, pe tema aderării României la Spațiul Schengen

maria.grapini@europarl.europa.eu

Europarlamentarul PUSL, Maria Grapini, membru în grupul S&D, s-a remarcat, în intervențiile sale din plenul PE de la Bruxelles și Strasbourg, dar și în comisiile Parlamentului European, prin susținerea ferventă a intereselor statului român și, implicit, a drepturilor milioanelor de români din afara și interiorul granițelor țării.

Aderarea țării noastre la Schengen a reprezentat una dintre prioritățile eurodeputatului Grapini care a taxat, cu numeroase ocazii, inacțiunea și lipsa de reacție a oficialilor statului român, în special a președintelui Iohannis, față de refuzul neargumentat din punct de vedere juridic al cancelarului Nehammer și, implicit, al Austriei față de aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Reacțiile/intervențiile Mariei Grapini pe marginea acestui subiect delicat, dacă ne raportăm doar la ultimele două luni, sunt grăitoare.

Concret, luna trecută, Maria Grapini a avut o intervenție tranșantă la audierea publică din Comisiile pentru petiții și LIBE (libertăți civile, justiție și afaceri interne din PE) despre dreptul României de a fi în Spațiul Schengen, dar și despre încălcarea dreptului la libera circulație.

În context, europarlamentarul umanist a întrebat la ce mai folosește, în aceste condiții, din punct de vedere juridic, o evaluare pe baza căreia au intrat în Schengen toate statele membre, atâta timp cât, astăzi, asistăm la un dublu standard!

„Dacă toate statele au intrat în Spațiul Schengen, pe procedură, după evaluare, de ce asistăm, astăzi, la un dublu standard? Ce s-a schimbat între timp și cum vedeți rezolvat acest lucru?”, a mai întrebat, în intervenția sa, europarlamentarul PUSL.

De asemenea, luna trecută, la doar o zi după ce eurodeputaţii au adoptat, cu 526 de voturi „pentru”, 57 voturi „împotrivă” şi 42 abţineri, o  rezoluţie prin care solicită Consiliului UE să aprobe aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen până la sfârşitul anului 2023, eurodeputatul român a precizat că, din 2014, de când este europarlamentar, a votat nu mai puțin de șase rezoluții pentru aderarea României la Schengen.

„În această ultimă rezoluție adoptată de PE, cererile sunt extrem de punctuale și mă refer aici inclusiv la cererea de despăgubiri. Eu am deja niște sume primite de la transportatori și vorbesc și în acest caz de o sumă foarte mare, de circa 23 de miliarde de euro, dacă luăm în calcul faptul că trebuia să intrăm în Schengen încă din anul 2011!”, a punctat, revoltată, eurodeputatul Grapini.

Mai mult, eurodeputatul PUSL i-a solicitat, în cadrul unei intervenții în plenul PE de la Strasbourg, comisarului responsabil pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevicius, să îi transmită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că Austria trebuie să intre în infringement. De asemenea, Maria Grapini a reiterat necesitatea ca Austriei să îi fie impusă de către Comisia Europeană plata pierderilor economice pe care România le-a suferit în acest an și, implicit, toate despăgubirile aferente.

“Și nu cerșim acest lucru, domnule comisar, este dreptul nostru, am semnat același Tratat și nu putem rămâne noi, România și Bulgaria, doar cu obligațiile pe care le avem și să nu avem și drepturile aferente. Cu ce drept Austria, un singur stat membru al UE, se opune aderării celor două țări la Schengen? Ce democrație este aceasta? Domnule comisar, spuneți-i doamnei președinte Ursula von der Leyen  că, atunci când România nu a rezolvat la timp o clauză dintr-un Regulament al UE, a intrat în infringement. Nicio altă țară care nu a respectat un Regulament nu a scăpat nepedepsită! De ce permiteți Austriei să încalce un Regulament? Distruge proiectul european!”, l-a pus la punct, în intervenția sa, în plenul PE, Maria Grapini pe înaltul oficial european.

De altfel, de fiecare dată, eurodeputatul Grapini a adus românilor clarificările necesare pe tema aderării țării noastre la Spațiul Schengen.

Eurodeputatul Grapini a precizat că, în anul 2007, când România a semnat aderarea la UE, în Tratat se stipula clar că, la cinci ani de la aderare, statul respectiv și, implicit, și România, fără alte condiții, intră în Spațiul Schengen.

Concret, Maria Grapini a reamintit că primul stat care s-a opus aderării României la Schengen a fost Olanda, în condițiile în care oficialii acestei țări au venit în România și au verificat dacă țara noastră îndeplinește toate criteriile de aderare.

Ulterior, a mai spus eurodeputatul umanist, un alt grup format din statele membre a verificat, din nou, dacă România îndeplinește condițiile de aderare la Schengen. Mai mult, a adăugat Grapini, însăși Ursula von der Leyen, actuala președintă a CE, a confirmat că România îndeplinește toate condițiile de aderare la Schengen.

„Am spus acest acest lucru și l-am repetat de nenumărate ori: România respectă toate criteriile din Regulamentul Schengen. Să nu uităm că subiectul aderării la Spațiul Schengen nici măcar nu a fost pus pe ordinea de zi a Consiliului European, deși România își făcuse toate temele și avea în susținerea sa rezoluția Parlamentului European, votată și în Consiliul Comisarilor din UE. Cu toate acestea, miniștrii de interne și de externe ai României nu au avut curajul să ceară tranșant acest lucru, nici măcar în perioada când România deținea președinția Consiliului UE”, a explicat Maria Grapini care, în context, a criticat dur comportamentul Austriei care s-a opus, fără niciun argument tehnic, aderării României la Spațiul Schengen.

“ Un stat membru nu poate verifica un alt stat membru. Doar Comisia Europeană poate face acest lucru!”, a opinat, și cu această ocazie, europarlamentarul umanist.

Totodată, europarlamentarul PUSL a semnat, de fiecare dată, alături de mai mulți colegi din PE, scrisori deschise adresate Consiliului European, pe tema aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

Nu în ultimul rând, Maria Grapini a tras numeroase semnale de alarmă în privința incapacității oficialilor de la București de a rezolva problema stringentă a aderării României la Spațiul Schengen, taxând, de asemenea, poziția slugarnică a acestora față de interesele statului român.