Centenar Monica Lovinescu la Casa Artelor Dinu Lipatti

Casa Artelor Dinu Lipatti vă invită sâmbătă, 18 noiembrie 2023, de la ora 19:00 la evenimentul Centenar Monica Lovinescu în cadrul Programului “Memoria Culturii Românești” Ediția a V-a. Evenimentul o va avea ca invitată pe  cunoscuta jurnalistă și realizatoare de filme și spectacole – Marilena Rotaru.

„Centenar Monica Lovinescu” continuă seria de evenimente de la Casa Artelor Dinu Lipatti din Programul „Memoria Culturii Românești”, ce are ca scop promovarea Culturii românești și a Patrimoniul cultural național imaterial, prin aducerea în amintirea publicului personalități emblematice naționale și internaționale.

În cadrul evenimentului va avea loc evocarea personalității Monicăi Lovinescu și a impactului pe care aceasta l-a avut asupra culturii române și va avea loc Proiecția filmului „Monica Lovinescu și Virgil Ierunca – Vocile libertății”, film realizat de Marilena Rotaru. De asemenea, partenerul cultural de tradiție al Casei Artelor Dinu Lipatti – Editura Humanitas va prezenta în cadrul evenimentului Cărțile Monicăi Lovinescu pe care le publică începând din anul 1990, printre aceastea se numără jurnalul şi volumele de studii şi articole citite la Europa Liberă.

Monica Lovinescu a fost o intelectuală română care și-a dedicat viața și opera luptei împotriva totalitarismului comunist. Unica fiică a criticului literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, Monica Lovinescu a fost la rândul ei critic literar, devenind o autoritate în materie de literatură română contemporană. A fost căsătorită cu poetul, publicistul şi realizatorul de emisiuni radio Virgil Ierunca. A obținut licenţa în Litere în 1946, la Universitatea din Bucureşti. La vârsta de opt ani (1931) i se publică un basm în revista Dimineaţa copiilor, iar la vârsta 15 ani îi apar nuvele şi schiţe în revistele Vremea şi Kalende, sub pseudonimul Ioana Tăutu. După moartea lui Eugen Lovinescu, în 1943, publică sub propriul nume romanul „În contratimp” în Revista Fundaţiilor Regale, iar după război scrie critică teatrală în ziarul Democraţia al lui Anton Dumitriu. A fost asistenta lui Camil Petrescu în cadrul seminarului de teatru condus de acesta. După instaurarea regimului comunist în România, în septembrie 1947, pleacă în Franţa ca bursieră a statului francez, iar în primele zile ale anului 1948 cere azil politic. Scrie articole şi studii despre literatura română şi despre ideologia comunistă care aservise România, publicând în revistele: East Europe, Kontinent, Preuves, L’Alternative, Les Cahiers de l’Est, Témoignages, La France Catholique. Este autoarea capitolului despre teatrul românesc din Histoire du Spectacle (Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, 1965). Traduce în franceză texte româneşti sub pseudonimele Monique Saint-Côme şi Claude Pascal, cel mai cunoscut fiind romanul La vingt-cinquième heure (A douăzeci şi cincea oră) de Virgil Gheorghiu. Colaborează la revistele româneşti din exil: Luceafărul, Caiete de dor, Fiinţa românească, Ethos, Dialog, Agora. După 1990 publică şi în revistele literare şi politice din ţară, în Contrapunct, România literară, 22, Din anul 1951 şi până în 1974, colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum şi la redacţia centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din 1962, colaborează la Radio Europa Liberă unde avea două emisiuni săptămânale: Actualitatea culturală românească şi Teze şi Antiteze la Paris. Aceste emisiuni au avut o puternică influenţă în România, în mediile culturale dar şi asupra unui public mult mai larg. În 1977, în ajunul sosirii la Paris a lui Paul Goma, pentru a cărui eliberare militase, Monica Lovinescu a fost agresată fizic, în curtea casei sale din Paris (8, rue François Pinton), de doi agenţi palestinieni trimişi de Securitate la ordinele lui Nicolae Ceauşescu. Este transportată în stare de comă la spital. Cinci zile mai târziu părăseşte spitalul, în pofida recomandărilor medicilor, pentru a participa la conferinţa de presă a lui Paul Goma la televiziunea franceză şi pentru a denunţa agresiunea la microfonul Europei libere. În 1999, preşedintele Emil Constantinescu i-a conferit ordinul Steaua României în rang de Mare Cavaler. În anul 2008, președinția a decorat-o post-mortem cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer.

Marilena Rotaru s-a născut la București și a urmat cursurile Liceului „I.L.Caragiale”, apoi Facultatea de Limba și Literatura română din cadrul Universității București. La terminarea facultății a fost angajată în redacția culturală a TVR, unde a parcurs toate treptele ierarhice de la reporter, redactor la realizator. Dintre programele realizate la Televiziunea Română amintim: Primul interviu cu dirijorul Sergiu Celibidache (difuzat în februarie 1990), „Eternă bucurie-i frumusețea”, documentar consacrat pictoriței Margareta Sterian (difuzat după 1989); Centenarul Cella Delavrancea pe scena de concerte a RTV etc. Între 1991 și 2016 realizează Serialul de televiziune: „Memoria exilului românesc”, în cadrul căruia 150 de episoade au fost consacrate personalităților de origine română exilate în timpul regimului comunist: Vintilă Horia, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Alexandru Ciorănescu, Emil Cioran, Sergiu Celibidache, Camilian Demetrescu, Radu Aldulescu, Pan Vizirescu, Paul Goma, Părintele Viorel Mehedințu, Sergiu Grossu, Marele Rabin Alexandru Șafran, Mircea Carp, Soprana Nelly Miricioiu, Vladimir Cosma, Ion Sigismund Ipser, Dan Cioca, Vlaicu Ionescu, Theodor Cazaban, Dinu Ianculescu, Friedrich von Bomches, Lavinia Jemna, Călin Manoilescu, George Tzipoia , „Europa Liberă”, Tezaurul României la Moscova, ș.a. Între 1990 și 2014 este autoarea a 52 de spectacole și evenimente publice și a 68 de interviuri, documentare și emisiuni, dedicate Monarhiei, Regelui Mihai și Familiei Regale Române, multe dintre ele realizate în perioada 1990-1997, când subiectul era sub embargo absolut, cea mai cunoscută dintre acestea fiind emisiunea „Ora Regelui”.
După 1989 Marilena Rotaru desfășoară și o activitate publicistică, în „România Liberă”, „Cotidianul”, la postul de radio „Europa Liberă”, unde se exprimă, ca și în emisiunile realizate, pentru valorile democrației și mai ales, pentru libertatea de opinie.
De-a lungul carierei sale prodigioase, Marilena Rotaru a fost distinsă cu 4 premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune pentru: „Întoarcerea lui Vintilă Horia” (2000), „Sergiu Celibidache” (2003), „Mihai I Regele Românilor” (2013), Jubiliara 25 pentru întregul serial „Memoria exilului românesc”, dar și cu Premiul de excelență al Asociației autorilor și realizatorilor de film pentru întreaga activitate (2017), Premiul de excelență al Uniunii Cineaștilor din România, pentru deosebita contribuție adusă recuperării memoriei naționale prin filmul de televiziune (2018), Premiul de excelență al Consiliului Național al Audiovizualului pentru întreaga activitate (2003), „Diploma pentru neuitare” a Fundației Culturale „Memoria” (2021), în 2008 și 2012 a fost decorată de către M.S. Regele Mihai cu „Medalia Regelui Mihai pentru loialitate” și „Crucea Casei Regale”.

Conceptul evenimentului „Centenar Monica Lovinescu” aparține pianistei și regizoarei Alice Barb, Directorul fondator al Casei Artelor Dinu Lipatti, instituție aflată în subordinea Primăriei Municipiului București.