Cum trebuie să participe în mod profesionist România la târgurile internaționale de turism
”Este îmbucurător că România va fi prezentă la o serie de târguri internaționale de turism în 2024 și 2025. Această inițiativă vine în contextul în care Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) începe să acorde o atenție deosebită organizării și promovării participării țării noastre la evenimentele de profil, încercând să organizeze participările din timp. Însă, timpul acordat breslei profesioniștilor asupra alegerii acestor târguri rămâne scurt, de câteva zile. Decizia finală a listei târgurilor ar trebui să fie făcută cu mai mult profesionalism și să fie alocat un timp mai îndelungat de analiză”, declară Gheorghe Fodoreanu, om de turism cu o experiență de 50 de ani în domeniu, fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).
Profesionalism și dezvoltare
Lista cu cele 37 de târguri selectate acoperă o gamă largă de manifestări complexe, care vizează promovarea industriei turistice a României. Bineînțeles, bunăstarea unei țări este strâns legată de bogăția creată de populație. În acest sens, accesarea fondurilor europene și exportul de servicii (în special incoming) joacă un rol determinant în dezvoltarea economică și culturală a tuturor județelor României. Totodată, investițiile minime sau aproape inexistente ale statului trebuie să fie corectate, iar o politică inteligentă de facilitare a investițiilor în structurile turistice (hoteluri, pensiuni, restaurante etc.) este esențială. De asemenea, trebuie să avem o politică fiscală adecvată, să acordăm credite pe termen lung și să menținem calitatea obiectivelor turistice, consideră Gheorghe Fodoreanu.
Reguli și reflexe de comportament
Lista cu târguri, apărută ”ca din spuma mării”, poate fi discutată și evaluată mai bine după stabilirea și acceptarea unor reguli și reflexe de comportament care se regăsesc pe piață de mult timp.
Etapele organizării unui târg internațional
În primul și în primul rând, este nevoie de respectarea termenelor de plată impuse de organizatorii de târguri. Organizarea, derularea, evaluarea participării la târguri trebuie
să țină seama de trei etape:
- Perioada dinaintea târgului: Această etapă trebuie dedicată unei ofensive pe piața media, prin implicarea grupurilor de presă, bloggeri și emisiuni TV. Invitații din țara unde se desfășoară târgul vor contribui la promovarea participării României.
- În timpul târgului: Pe lângă stand, trebuie să organizăm o serie de activități ofensive de promovare care să atragă atenția asupra destinației România:
► Publicitate clasică prin afișe și postere pe mijloacele de transport.
► Publicitate pe documentele târgului (planul expoziției, harta, interiorul sălii de expoziție etc.).
► Participarea la evenimentele de comunicare propuse de organizatori, inclusiv concursuri și festivități de premiere.
- După târg: Grupurile de lideri ai operatorilor locali interesați de destinație vor fi invitați în România. Doar după ce vom avea răspunsurile la acest proiect de participare, putem stabili bugetul anual final.
Criterii de selecție a târgurilor:
Participări obligatorii ale României la următoarele târguri: World Travel Market (Londra), IFTM-TOP RESA (Paris), FITUR (Madrid), ITB BERLIN, Milano, New York, Japonia, China.
Crearea de produse, programe multinaționale și interese comune de promovare regională cu țările vecine, respectiv Bulgaria, Serbia, Ungaria și Moldova.
Fondatorul Comisiei de Incoming a ANAT, Gheorghe Fodoreanu, consideră, de asemenea, că este extrem de importantă o colaborare cu INS (Institutul Național de Statistică). Pentru a lua decizii corecte, trebuie să ne bazăm pe date statistice exacte, în conformitate cu realitatea comercială. Iată câteva aspecte importante:
Numărul de turiști și înnoptări pe an: Aceste cifre reflectă interesul pentru destinația noastră, cifre esențiale pentru deciziile ministerului de resort referitoare la cheltuirea bugetului alocat pentru participarea la târguri. Cu cât avem mai mulți turiști și înnoptări, cu atât participarea noastră la târguri devine mai relevantă.
Contravaloarea total finală a încasărilor din turism – incoming – export de servicii este un indicator esențial pentru evaluarea aportului în contextul Produsului Intern Brut. Cifra actuală este departe de potențialul țării noastre. Aceasta reprezintă suma totală a veniturilor generate de turiști și este un factor determinant în calcularea procentajului de participare al incomingului în Produsul Intern Brut (PIB).
Criterii de acordare a fondurilor: ”După ”țopăiala” referitoare la minimis, ar trebui să se stabilească de pe acum criteriile de acordare. Propun o formulă simplă: să luăm în considerare numai sumele încasate prin intermediul băncilor, conform facturilor depuse, indiferent de contravaloarea acestor facturi – o abordare simplă, transparentă și eficace. Imaginea participării României la târgurile internaționale de turism este un mijloc de menținere a comunicării cu Diaspora, de menținere a mândriei naționale și, de ce nu, o motivație puternică pentru a determina Diaspora să revină în țară. Aceste motivații esențiale ar putea determina turiștii să revină în țară. AI (inteligența artificială), pe acest subiect, este partizanul nostru, oferindu-ne informații relevante și sprijin în demersurile noastre”, conchide Gheorghe Fodoreanu.