Mitul „Burduja-Bancorex”, o minciună mai mare decât Palatul Parlamentului. Sebastian Burduja demontează, cu argumentele de rigoare, atacurile la adresa tatălui său!

De la intrarea sa în politică și după performanțele realizate în funcțiile deținute la nivel politic și administrativ și anume secretar de stat la Finanțe, ministru al Digitalizării și mai nou al Energiei sau președinte al PNL Sector 1 și președinte al PNL București, tânărul Sebastian Burduja, a deranjat multă lume. Apariția pe eșichierul politic a unui tânăr extrem de bine pregătit, cu studii la Harvard și Stanford, dornic să schimbe în bine direcția în care se îndreaptă clasa politică și implicit România, a generat reacții inerente. Sintagma „băiatul lui tata” care, chipurile, l-a propulsat în diferite funcții fac parte, evident, din peisajul unei lupte politice mizerabile. Atacurile la adresa tatălui său, Marinel Burduja, care are singura vină de a fi un bacher recunoscut pentru profesionalismul său, cu țintă evidentă la Sebastian Burduja, conexiunile mincinoase cu devalizarea Bancorex,  vizează decredibilizarea tânărului ministru liberal.

Intrarea acestuia în cursa pentru Primăria Capitalei  a crescut intensitatea atacurilor. Sebastian Burduja deranjează. Când vrei să faci lucruri, când ai proiecte palpabile pentru București, când vrei să lupți pentru un vis, trebuie, obligatoriu, să fii redus la tăcere. Mincini repetate obsesiv la adresa sa, mizerii de cea mai joasă speță.

„Oricât de absurde par „dosarele de cadre” și presupusele „origini nesănătoase” la 34 de ani de la epoca de tristă amintire, ca persoană publică am o datorie: adevărul înainte de toate.

Astăzi demontăm un mit urban: Burduja și Bancorex. Sau cum au încercat unii și alții, neavând ce să spună despre mine, să inventeze lucruri despre tatăl meu”, a spus Sebastian Burduja.

Astfel, Sebastian Burduja a demontat, astăzi, încă o dată, cu argumentele de rigoare, mitul Burduja-Bancorex.

“Bancorex. Probabil ați auzit atâtea încercări prin care unii și alții au vrut să lipească această etichetă de mine. Se leagă, bineînțeles, de tatăl meu, Marinel Burduja, și rostogolesc o știre falsă pe care vreau să o lămuresc odată pentru totdeauna.

În 1992 tatăl meu a deschis o sucursală a Băncii Române de Comerț Exterior la Piatra Neamț. Această bancă a devenit ulterior, într-adevăr, Bancorex. În 1994 pentru că sucursala mergea foarte bine la Piatra Neamț, a fost promovat vicepreședinte al Băncii Române de Comerț Exterior, într-un board de șapte persoane. Doi ani mai târziu, în 1996, a fost dat afară de conducerea băncii de la acea vreme pentru că s-a împotrivit abuzurilor. Nu a vrut să semneze niciun fel de credit neperformant, niciun un fel de document care nu era în regulă. Ulterior, Bancorex s-a prăbușit în 1999, trei ani mai târziu.

Este adevărat, eu l-am făcut celebru pe tatăl meu, pentru că înainte de a intra în politică, nimeni nu scria nimic rău de Marinel Burduja. Și întotdeauna a fost și rămâne un bacher foarte respectat. De altfel, după ce a fost dat afară, a fost un an foarte greu pentru familia noastră. Abia în 1997 s-a angajat vicepreședinte la Creditanstalt, o mare bancă austriacă. Apoi, după doi ani, vicepreședinte la ABN Amro, o mare bancă olandeză și după încă doi ani vicepreședinte și mai apoi prim-vicepreședinte la Raiffeisen, banca pe care o știți cu toți. A stat 10-12 ani în poziția asta. A ajutat foarte multă lume, companii românești, business-uri, antrepreori la început de drum.

Îmi iubesc tatăl. Sunt convins că este un om corect.Asta-i reputația lui față de toți cei care au lucrat cu el, față de toți cei care-l cunosc. Așa că, pentru mine, ce contează cu adevărat e adevărul înainte de toate. Și știu că și pentru dumneavastră. Așa că nu vă lăsați păcăliți. Și ca persoană publică întotdeauna voi răspunde la orice întrebare publică. Oricât de mult ar durea că tatăl meu e vizat de o campanie de denigrare, care n-are alt obiectiv decât să vă influențeze pe dumneavoastră să nu îmi acordați încrederea sau votul”, a precizat, pe pagina de socializare Sebastian Burduja.

Și, totuși, mai există vreun dram de bun-simț în politica asta dâmbovițeană? Mai vrem, oare, ca tineri pregătiți, să revină în țară și să înlocuiască lideri compromiși, cu studii incerte, care nu au decât un singur scop și anume să elimine orice concurență, fie ea cât de bine intenționată!