Alarmant: România, țara în care 6 din 10 adulți au renunțat la studii după clasa a VIII-a

Iată ce spunea jurnalista de investigație americană Amanda Ripley în cartea „Cei mai deștepți copii din lume și modelele de învățământ care i-au format”: „Prea mult timp profesori mediocri le serviseră o hrană care nu trebuia mestecată. Dacă eșuau, consecințele erau puține. Abia mai târziu, după liceu, aveau să descopere că fuseseră înșelați. Lumea reală nu dădea întotdeauna a doua sau a treia șansă; lumea reală nu dădea credit pentru prezență.”

Despre digitalizare, Lisa-Karmen Hirsig afirmă că s-a crezut multă vreme că o tabletă va spori nivelul de cunoștințe al elevilor, dar s-a dovedit contrariul. Unele țări, precum Suedia, au introdus recent politici prin care sistemul de digitalizare este dublat în școli de metode clasice de predare. Iar oamenii de știință de la Institutul Norvegian de Știință și Tehnologie au descoperit că educația prelungește viața, pe când abandonul școlar este aproape la fel de dăunător precum consumul a cinci unități de alcool pe zi. Prin urmare, de ce nu schimbăm direcția și noi? Ce sens are să bătătorim poteci pe care cei care ne-au luat-o de mult în față nu mai merg?

Demografia: România versus Europa

Cu o rată a fertilității în declin în toată Europa și o tendință de creștere a speranței de viață, cel mai pesimist scenariu al Institutului Național de Statistică spune că în 2060 vor mai fi doar 12,5 milioane de români pe teritoriul țării. Cel mai optimist vorbește despre 16,3 milioane. Motivele principale pe care le invocă tinerii care nu vor să devină prea curând sau vreodată părinți sunt contextul climatic și conflictele armate. Astfel, s-a ajuns la situația în care indicele de îmbătrânire demografică a crescut: în România sunt 123 persoane vârstnice (65 ani +) la 100 de persoane tinere. Și poate nu știați că 65% dintre români consideră că a avea doi copii reprezintă situația ideală, iar 12% ar prefera să aibă un singur copil. Însă, doar 3 din 10 tineri cu vârste cuprinse între 18-24 de ani au copii, respectiv 5 din 10 în cazul celor între 25-34 de ani. Practic, azi, aproape jumătate dintre cei care ar putea avea copii aleg să nu aibă.

Educația: România versus Europa

Deși, oficial, școala este gratuită, cele mai costisitoare aspecte în creșterea unui copil sunt: educația, hainele și încălțămintea, alimentația și activitățile extrașcolare. 28% dintre români menționează un cost lunar între 500 și 1.000 RON pentru întreținerea unui copil, 33% un cost între 1.000 și 2.000 RON, iar 36% (39% în mediul urban și 32% în mediul rural) estimează o medie lunară de peste 2.000 RON.

Însă cum arată școala? În ultimii ani sistemul de învățământ din România s-a confruntat cu scăderea numărului de elevi și studenți (3,4 milioane în anul școlar/universitar 2023-2024 față de 3,7 milioane în 2013-2014), diminuarea accesului la educație de calitate, rezultate slabe la testări și un nivel ridicat de abandon școlar. Rezultatele evaluării PISA din 2022 au relevat faptul că 4 din 10 copii de 15 ani nu au aptitudini de bază cu privire la citit (41,7% față de 26,2% media UE) și matematică (48,6% față de 29,5% media UE). Nici potrivit datelor Eurostat nu stăm mai bine. În România anului 2022, doar 17% dintre adulții între 25 și 74 de ani aveau studii superioare, 61% aveau studii medii, iar 22% nu aveau nici măcar studii liceale. Bulgarii sunt peste noi, 26% dintre aceștia având studii superioare finalizate. Iar rata de părăsire timpurie a școlii în România (16%) este dublă față de media Europei (8%).

În același timp, sute de milioane de euro au fost alocate prin PNRR în domeniul educației, cu accent pus pe învățământ digital, inovație tehnologică și reducerea abandonului școlar, dar deocamdată nu există o analiză de impact a investițiilor. În continuare, 60% dintre școlile în care elevii români învață sunt neconforme, fără autorizație ISU și fără autorizație sanitară de funcționare. În prezent, nici măcar jumătate dintre cei care încep școala nu promovează examenul de Bacalaureat. Ce așteptări să avem de la mediul rural, dacă pe plan național 3 din 10 elevi nu au luat nota 5 la simularea probei la Română? Mai mult decât atât, iar suntem în topul european la bullying școlar, 12% dintre elevii de 15 ani declarând că sunt foarte frecvent victime ale hărțuirii, potrivit datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE, date din 2018), media europeană fiind de 8%.

În același timp, studiile ne arată că în familiile în care părinții emigrează, copiii rămași în țară își pierd motivația, ceea ce contribuie la creșterea abandonului școlar și absenteismului, dar și la diminuarea performanțelor academice. Apropo, și la nivel mondial principalul motiv pentru absenteism este plictiseala sau dezinteresul față de școală. Mai contează și faptul că nivelul de cooperare a școlii cu familia e într-un continuu declin.

Totuși, conștientizăm starea nației. În cel mai recent Eurobarometru, 22% dintre români (peste media europeană de 20%) spun că îmbunătățirea calității și accesului la educație ar avea cel mai puternic impact pozitiv asupra vieții lor. Șase din zece români trăiesc fără siguranța zilei de mâine, visând la un sistem de învățământ calitativ, cu profesori bine pregătiți și dotări școlare necesare. Iar dacă riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut între 2020-2021 pentru toți copiii din Uniunea Europeană la 24,4%, la noi, în România, a crescut la aproape 42%. Pentru prea mulți dintre copiii înscriși în programul „Masă sănătoasă” al Ministerului Educației, mâncarea primită la școală este singura masă dintr-o zi. Numai că, în realitate, programul funcționează în doar 36% dintre școlile înscrise.

Elevii spun că se simt singuri și că profesorii sunt dezinteresați de situația lor. Potențialul de dezvoltare al unei țări depinde de calitatea sistemului educațional, iar în momentul de față un copil din România își îndeplinește doar 60% din potențial, în lipsa unei educații de calitate. Însă, prin scăderea ratei de analfabetism funcțional putem impulsiona o educație sustenabilă, cu impact inclusiv la nivelul creșterii economice și creșterii nivelului de trai.

Calitatea vieții: România versus Europa

Românii alocă cei mai puțini bani pentru educație. Potrivit Institutului Național de Statistică, doar 0,6 procente au fost cheltuite pentru educație anul trecut, în timp ce pentru țigări și alcool românii cheltuiesc de 7 ori mai mult. De departe însă, cea mai mare parte din bani este alocată produselor alimentare, care sunt tot mai scumpe, și care au o pondere de peste 34% din venit. Mulți bani, mai exact 15% din venituri, se duc și pentru utilitățile locuinței, respectiv facturile la apă, gaze sau electricitate. Interesant este că ne „descurcăm” și-așa: 59% dintre români consideră că situația economică este mai degrabă bună, 20% mai degrabă proastă, 11% foarte bună și 10% foarte proastă. Conform aceluiași Eurobarometru, 10% dintre cetățenii din Uniunea Europeană au răspuns că situația economică în regiunile lor este foarte bună, 55% mai degrabă bună, 25% mai degrabă proastă și 7% foarte proastă.

Munca: România versus Europa

În 2023, rata de ocupare a populației aptă de muncă din România a fost de 63%, peste jumătate lucrând în servicii, potrivit Institutului Național de Statistică. Din punct de vedere al nivelului de educație, 66% dintre acestea aveau studii medii, iar 36% studii generale. Muncitorii calificați reprezentau 17,7% din totalul populației ocupate (12% în sectorul agricol, 33% în industrie și construcții, iar 55% în servicii).

În același timp, rata șomajului a fost de 5,6%, la fel ca în anul 2022, înregistrând 9% în mediul rural și 3% în urban. Însă îngrijorător este faptul că 2 din 10 tineri nu muncesc, iar 7 din 10 tineri cu locuri de muncă blue collar iau în considerare munca în străinătate. Lucrătorii manuali și cei sezonieri continuă să plece peste hotare, deoarece câștigurile financiare pe care le au în agricultură sau în construcții sunt semnificativ mai mari decât cele pe care le pot obține în țară. Iar acești oameni încă fac parte din populația rezidentă, fiind incluși la recensământ.

În ceea ce privește satisfacția, 49% dintre români se declară mulțumiți de locul de muncă și remunerație, însă fără să se simtă neapărat împliniți. Pe de altă parte, 19% nu sunt mulțumiți, considerând că nu sunt plătiți suficient și că nivelul de stres este ridicat. Pentru 22% schimbarea locului de muncă i-ar putea scăpa de stres, 12% recunosc că ajung să compenseze prin consum de substanțe (tutun, alcool), iar 8% au apelat la un terapeut.

Însă ce se întâmplă cu românii care încă pleacă din țară? Din rândul acestora, 85% au invocat contextul economic și faptul că își doresc salarii mai mari. Sunt motivați și de perspective mai bune în carieră, o mai bună calitate a vieții, numărul și tipul joburilor scoase în piață de angajatorii străini sau de accesul la un alt mediu cultural. Iar țările către care se îndreaptă cei mai mulți sunt Germania, Marea Britanie, Spania, Italia, SUA, Franța, Olanda și Austria.

Dar să ne uităm și la felul în care este privită țara noastră de către muncitorii importați. În prezent, România ocupă locul 89 într-un clasament al celor mai atrăgătoare țări pentru cei care vor să lucreze în străinătate, muncitorii din Pakistan și Italia fiind printre cei mai tentați să accepte un job aici. Întrebați de ce ar alege România, răspunsurile au menționat: calitatea vieții, mediul prielnic pentru familii, numărul și tipul de joburi, costul vieții, spiritul ospitalier, cultura incluzivă și siguranța. Astfel, dacă la începutul anului 2023 aveam peste 100.000 de străini care munceau în România, în 2024 numărul crescuse la peste 130.000 (în Industria Prelucrătoare, Construcții, Comerț și HoReCa). În acest an a fost aprobat deja un contingent de încă 100.000 de lucrători nou-admiși pe piață muncii.

Muncitori calificați: România vs. Europa

În 2023, 75% dintre angajatorii din UE nu au putut găsi lucrători cu competențele potrivite. Și nu există niciun semn că cererea de muncitori calificați va încetini în curând, dimpotrivă, estimându-se că populația de vârstă activă a UE va scădea cu încă 35 de milioane de oameni până în 2050 conform raportului „Analiza penuriei de forță de muncă și competențe” al Business Europe, care a analizat situația din 21 de state membre ale Uniunii.

Pe lângă procentul foarte mare de elevi care părăsesc școala timpuriu, pe lângă tinerii care nu merg nici la școală și nici la serviciu, România ocupă locul 2 în Europa la capitolul populație inactivă, aproximativ jumătate din această populație inactivă profesional fiind absolventă de liceu și studii profesionale. Conform Eurostat, România înregistrează cel mai mare procent de tineri între 15 și 29 de ani care nu au un loc de muncă și nici nu urmează o formă de educație (19,3%, versus media de 11.2% a UE).

Iar România rurală?

La sat, 1 din 10 copii nu urmează nicio formă de învățământ, iar 1 din 4 elevi abandonează școală. De ce? Aproape jumătate dintre părinții din mediul rural admit că nu au bani să-i trimită pe copii zilnic la școală. Iar sărăcia în care trăiesc aceste familii și lipsa de educație sistemică din mediul rural au consecințe grave. Știați că vârsta la care minorii încep să fumeze și să consume alcool este sub 14 ani? La fel de grav este faptul că 45% dintre fetele sub 15 ani și 30% dintre cele cu vârsta sub 18 ani, devenite mame în statele Uniunii Europene, provin din România rurală, iar 10% dintre nou-născuții de la noi au o mama adolescentă.

Pentru inserția tinerilor în piața muncii se pune accent pe competențe care îi fac potriviți pentru cererea existentă prin intermediul liceelor tehnice cu practică la agenții economici. Însă, lipsa accesului la educație de calitate în mediul rural are consecințe. Șapte din zece persoane cu nivel scăzut de instruire provin de la sat, iar aproape trei sferturi dintre accidentele la locul de muncă au loc în mediul rural.

Și totuși, cum arată învățământul în mediul rural atunci când se investește în el?

Au îmbunătățirile aduse infrastructurii școlare impact și asupra performanței elevilor, contribuind la îmbunătățirea rezultatelor acestora? Asociația BookLand, care a reușit în timp record (puțin peste 4 ani) să renoveze 80 de școli și grădinițe rurale în toate județele, spune că da. Iar datele colectate susțin această afirmație. În 2022, BookLand a invitat unitățile de învățământ renovate la sat să îi pună la dispoziție indicatorii de performanță școlară înregistrați anual, iar peste 50 din cele 80 de școli și grădinițe au dat curs solicitării. Astfel, pentru prima dată, Asociația BookLand a putut avea o imagine de ansamblu asupra performanțelor ante/post renovare, dar și să înțeleagă în ce măsură investițiile în infrastructură au impact asupra actului educațional.

Printre indicatorii monitorizați s-au numărat absenteismul, abandonul școlar, promovabilitatea (inclusiv la evaluări naționale), media anuală/ media la evaluările naționale. Analizând datele, vedem că rezultatele post-renovare s-au îmbunătățit considerabil la nivelul ratei de absenteism și abandon școlar. Astfel, dacă în perioada ante-renovare absenteismul înregistrat în școlile și grădinițele renovate era de 10,10%, după renovare a scăzut la 7,45%. Similar, rata de abandon școlar a scăzut de la 2,81% la 1,08% post-renovare, practic înjumătățindu-se. Totodată, frecventarea orelor de curs are impact asupra rezultatelor obținute de elevi. Media la evaluările naționale a crescut cu 1,45 puncte (de la o medie de 4,63 ante-renovare la 6,08 post-renovare) în școlile gimnaziale modernizate și dotate de BookLand, în timp ce rata de promovabilitate a crescut de la 57,15% la 64,51%.

Îmbunătățirile aduse în infrastructura școlară au, așadar, un impact direct și măsurabil. Prin renovarea clădirilor insalubre și transformarea acestora în spații sigure și adecvate studiului, putem contribui la reducerea absenteismului și abandonului școlar, îmbunătățirea rezultatelor la clasă și, chiar mai important, la schimbarea mentalității elevilor/părinților din mediul rural. Cifrele nu sunt bombastice, însă sunt conforme cu realitatea și arată o schimbare clară în bine în numai 2 ani. Este, practic, doar începutul!

Dar e suficient?

8. Pregătirea vocațională nu este corelată cu nevoile pieței, astfel că rata de angajare a celor care au absolvit o școală vocațională a fost, în 2022, de doar 57,7%, față de media UE de 79,7%. Iar îmbunătățirea ratei de angajare a acestei categorii de absolvenți se poate face prin adoptarea unei învățări bazate pe muncă, în 2022 doar 8.4% din ei beneficiind de o astfel de învățare, față de media UE de 60.1%.

În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2022-2023 au absolvit 143.400 elevi, majoritatea absolvenţilor urmând cursurile învăţământului cu frecvenţă. Spre comparație, în învăţământul profesional au absolvit doar 28.700 elevi, din care 97,6% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public, iar în învăţământul postliceal 30.500 elevi, 59,2% dintre aceștia urmând cursurile unităţilor de învăţământ din sectorul public.

În același timp, dacă în Uniunea Europeană 4 din 5 tineri cu vârste între 16 și 24 de ani dețin abilități digitale de bază sau peste acestea, conform Eurostat, în România doar 56% dintre tineri au aceste competențe, plasându-ne astfel pe ultimul loc în UE. Această lipsă de abilități necesare la locul de muncă sau pentru a accesa servicii online se traduce în mai puține oportunități și un decalaj accentuat, pe care tinerii români trebuie să îl recupereze. Însă

Funcționează la cote maxime învățământul profesional dual în România?

Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ.

Deși inventat de germani acum câteva sute de ani și legiferat în 1969, învățământul dual performează în Elveția. Asta și pentru că au fost printre primii care au realizat că, cu cât vocația este descoperită mai devreme, cu atât mai bine este pentru elev. Iar parteneriatele cu tot mai multe industrii au dus la dezvoltarea tot mai multor specializări. Se pune accent pe deprinderea de competențe teoretice, practice și sociale necesare viitorilor specialiști. „Practicanții” nu sunt văzuți ca simpli elevi, ci ca angajați cu drepturi și obligații pentru că, deși se duc și la școală, marea majoritate a timpului și-o petrec în compania care le subvenționează pregătirea sub formă de investiție.

Sistemul dual ar putea salva multe instituții de învățământ superior, oferindu-le studenților posibilitatea de a obține burse și locuri de muncă de la partenerii din mediul privat care sunt interesați să-și formeze profesioniști în universitățile din România. Înscrierile ar trebui să înceapă din luna iulie. Învățământul superior presupune o metodă de predare în care studenții învață simultan cunoștințe teoretice și practice, combinând instruirea tradițională în clasă cu experiența practică, din lumea reală, urmând să ofere o mai bună pregătire pentru forța de muncă, dar și profesioniști pe care să-i preia imediat companiile interesate de această forță de muncă.

Înțelegând beneficiile acestui sistem, tot mai multe companii din România sunt interesate să investească în învățământul dual, pentru a elimina din costurile de recrutare prin formarea muncitorilor calificați și a-și asigura necesarul de forță de muncă pe termen lung. În plus, în momentul în care muncitorii formați în sistem dual sunt angajați, aceștia sunt deja familiarizați cu procedurile și cultura organizațională din cadrul companiei, încă din timpul practicii. Ceea ce înseamnă că investiția în sistemul dual îi permite angajatorului să-și crească productivitatea internă și să reducă gradul de mobilitate a resursei umane.

Însă care este nivelul de interes în rândul tinerilor? Din aproape 180.000 de elevi de clasa a VIII-a, doar 9.000 de elevi (adică 5%) s-au înscris în dual în anul școlar 2023-2024. Apropo, știți câți elevi olimpici internaționali și regionali avem în toată țara? Sub 150.

Pentru că și-a propus să asigure elevilor din mediul rural un pachet complet de servicii educaționale, Asociația BookLand va demara în August 2024 construcția primului său Campus Preuniversitar Profesional în sistem Dual, unde vor fi formați viitorii muncitori calificați în producție și servicii. Campusul își va deschide porțile în 2025 în județul Argeș pentru ~300 de elevi din satele aflate în proximitatea comunei Vulturești și va asigura toate ciclurile de învățământ: primar, gimnazial, liceal și postliceal (profesional), funcționând că o școală privată, dar 100% gratuită, urmând a fi dotat cu toate spațiile și facilitățile necesare: săli de clasă ʻscoase’ în natură, ateliere de lucru, laboratoare, bibliotecă, sală de spectacole, facilități sportive, amfiteatru în aer liber, spații de relaxare, mini-fermă de animale, cantină, brutărie, spălătorie, livadă, grădina de legume și solar. Liceenii vor putea face practică în întreprinderile sociale deschise în Campus, precum și în cadrul companiilor din județ care le plătesc formarea profesională, urmând că, după finalizarea studiilor și obținerea certificării, să poată accesa oportunitățile de angajare asigurate de partenerii economici.

Cum va fi implementat învățământul dual în Campusul BookLand?

„2 în 1” – formula din sistemul dual – asigură cea mai bună pregătire teoretică și practică. Astfel, operatorii economici cu care BookLand va derula parteneriate pentru formarea activă a tinerilor vor selecta elevi propuși de asociație, cu care vor semna contracte de pregătire, se vor implica în alegerea curriculumului și tutorilor de practică din Campus. La rândul lor, elevii vor alege calificarea și operatorul economic unde vor învăța o meserie căutată și bine plătită. Aceștia își vor putea continua studiile la liceu (seral), iar după promovarea Bacalaureatului vor putea opta pentru studiu la școala postliceală sau merge mai departe, în învățământul superior dual (sau teoretic). Elevii vor semna un contract individual de pregătire practică cu operatorul economic și Campusul BookLand, primind bursă profesională de stat și o bursă suplimentară, asigurată de operatorul economic.

Investiția în Campusul Preuniversitar Profesional în Sistem Dual din comuna Vulturești este estimată la peste 5 milioane EURO. Experiența dobândită în acest prim campus va sta la baza unei rețele naționale de centre educaționale profesionale similare, pe care Asociația BookLand le va construi începând cu anul 2026-2027, pentru a încuraja stabilitatea, sustenabilitatea și prosperitatea mediului rural.