Legea arendei revine pe agenda Parlamentului. Proprietarii de terenuri, vizați!

Legea arendei revine pe agenda Parlamentului si vizează proprietarii de terenuri. Actul normativ va prevedea o durată minimă de 7 ani pentru următorul tip de contract.

Legea, aflată în acest moment în stadiu de proiect, se referă la o durată minimă de 7 ani pentru contractele de arendă, scopul fiind protecția investițiilor agricole pe termen lung.

Prima variantă a proiectului de lege nu a fost constituțională, din cauza anumitor motive procedurale, iar cea de-a doua variantă a fost respinsă de camerele Parlamentului. Acum, el a primit raport favorabil din partea comisiilor de specialitate și se așteaptă votul de la Camera Deputaților.

Această variantă a proiectului a fost propusă de social-democrați, care au păstrat termenul propus inițial, de minim 7 ani pentru încheierea unui contract de arendă, care se aplică și în cazul în care terenul este vândut, cât și pentru moștenitori, în caz de deces al proprietarului.

Practic, contractul de arendă poate înceta înainte de termenul minim de 7 ani, doar în cazul în care arendașul nu achită suma pe care o datorează în baza contractului sau dacă se află în faliment. Proiectul specifică și faptul că subarendarea, adică arendarea făcută de arendaș, este interzisă, cu excepția schimburilor între arendași.

Mai multe părți ale fostelor proiecte au fost contestate de opoziție, care a susținut că anumite prevederi încalcă dreptul fundamental la proprietate, acesta fiind motivul pentru care a fost contestată la CCR.

PSD a argumentat că măsurile pe care le propun asigură predictibilitate și permit investițiile, pentru a îmbunătăți calitatea terenurilor, însă proiectul a fost respins la Senat la începutul lunii trecute. Totuși, au fost primite rapoarte pozitive din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, precum și a comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, care este cameră decizională.

Inițial, Legea Arendei modificată a fost respinsă la votul final din 9 aprilie 2024, în Camera Deputaților, lipsindu-i numai două voturi, dar ea fusese oricum declarată neconstituțională, în forma sa inițială, de Curtea Constituțională a României pe 3 octombrie 2023.