BNR avertizează: România este, încă, o țară a banilor cash!
Claudiu Negrea a atras atenţia că este nevoie de o mare atenţie atunci când se fac cumpărături online, chiar dacă procedura este simplă, deoarece site-urile pot fi clonate.
Partea de fraudă este una gestionabilă la un nivel relativ confortabil în România, comparativ cu alte state mult mai dezvoltate din perspectivă financiară, în condiţiile în care ţara noastră este încă una a cash-ului, a afirmat marţi Claudiu Negrea, director adjunct al Direcţiei monitorizare a infrastructurilor pieţei financiare şi a plăţilor în Banca Naţională a României.
„În România, deocamdată, partea de fraudă este una gestionabilă la un nivel relativ confortabil, comparativ cu alte state mult mai dezvoltate din perspectivă financiară decât România. România încă este o ţară a cash-ului. În România încă există apetitul acesta de a ne îmbogăţi peste noapte. Credem că o investiţie de 500-1.200 lei poate să fie valorificată peste noapte în 5.000-10.000 lei. Este destul de dificil să gestionezi acest lucru şi este destul de dificil să-l faci pe om să înţeleagă că nu este uşor să-ţi investeşti banii – şi că orice investiţie are şi un risc. De aceea, noi trebuie în permanenţă să fim educaţi. Acum 30 de ani umblam cu saci de bani aici, în clădirea alăturată a băncii centrale, pentru a face decontarea – şi am ajuns la decontarea fondurilor de mică valoare în 10 secunde, ceea ce cumva, poate este de multe ori mult mai rapid decât dacă am face schimb de cash între noi, pentru că mai aşteptăm şi restul, mai numărăm şi banii. Este o evoluţie majoră”, a menţionat Claudiu Negrea, la conferinţa „Banking Innovation Lab”.
În opinia sa, nu ar trebui să dispară cu totul meseria de bancher, relaţia dintre bancher şi consumator. De asemenea, el a subliniat că banca centrală nu va renunţa la serviciul de numerar pentru că acesta este important, mai ales în situaţii de criză.
„Trebuie să existe această relaţie pentru că niciodată AI-ul nu va avea această emoţie care este transmisă între doi interlocutori (…). Încurajăm să se renunţe uşor, uşor, la serviciul de cash. Dar, banca centrală, niciodată nu va renunţa la serviciul de numerar, pentru că serviciul de numerar este foarte important să existe, în special în perioade de crize. Din păcate, ultima perioadă de criză a fost chiar la graniţele noastre şi ne-a arătat ce valoare are, de fapt, cash-ul”, a adăugat reprezentantul BNR.
„Avem reglementarea în domeniul serviciilor de plată, Directiva a treia, care aduce ceva care va speria pe mulţi oameni din această sală: răspunderea prestatorilor de servicii de plată atunci când va avea loc o fraudă. În momentul de faţă, în cele mai multe cazuri, răspunderea este doar la nivelul utilizatorului – şi o consideră neglijenţă gravă. Problema nu este chiar aşa pentru că, cu anumite tool-uri de monitorizare a tranzacţiilor şi un anumit comportament mai focusat al instituţiilor de credit pentru a monitoriza acele fluxuri de plăţi, multe din acele fraude nu s-ar fi întâmplat. Nu mi se pare normal ca un depozit să fie spart la 00:00, depozit constituit de o persoană de 80 de ani care niciodată n-a avut mobile banking, să poţi să faci plăţi până la 3:00 dimineaţa, 50 de plăţi recurente de valoare relativ mare”, a mai spus Claudiu Negrea.
Potrivit acestuia, erau nişte măsuri simple, de bază, care puteau fi implementate ca să blocheze un astfel de fenomen.
Comercianții sunt obligați să accepte cel puțin o modalitate de plată fără numerar, adică o plată electronică. Aceasta nu înseamnă însă neapărat că vor fi obligați să-și cumpere aparate speciale de încasare prin bancă – POS-uri, atât timp cât plățile și încasările se pot face prin diferite metode, cu telefoanele mobile, nu neapărat cu cardul.
Legea 406/2023, ce este aplicabilă din 16 iunie 2024, obligă însă comerciantul să aibă un cont bancar unde clientul să plătească prin diferite mijloace, dacă optează pentru asta, arată avocatnet.ro. Legea amintește de „cel puțin un instrument de plată fără numerar”.
„Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului (…) au obligația de a asigura implementarea și de a accepta cel puțin un instrument de plată fără numerar, așa cum acesta este definit de Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată și pentru modificarea unor acte normative, la art. 5 alin. (1) pct. 31”, scrie în noua lege. Mai precis, este vorba atât de societăți, cât și de persoanele fizice autorizate sau de întreprinderile individuale ori familiale.
Deși prevederea nu indică în mod expres comercianții, inițiatorii la asta se gândesc, arată sursa citată. „De asemenea, în scopul impulsionării utilizării mijloacelor moderne de plată, propunem ca pentru comercianții care operează pe teritoriul României să se instituie obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar”, scria în expunerea de motive a legii.
Legea 406/2023 mai prevedea inițial și o interdicție pentru angajatori de a plăti salariile în numerar, dar care a fost eliminată după proteste în spațiul public.