Comisia Europeană a publicat Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC) al României!

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja: “Acest plan reflectă angajamentul nostru de a deveni neutri din punct de vedere climatic înainte de 2045 și de a contribui la un viitor mai sigur, mai competitiv și mai verde pentru România și Europa — în această ordine de priorități.”

În baza solicitării României, Comisia Europeană a publicat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) 2025-2030. PNIESC include 89 de politici și măsuri suplimentare care vizează creșterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și implementarea unor soluții inovatoare în toate sectoarele economice. Scenariul „With Additional Measures” (WAM) propus în acest plan prevede ținte mai ambițioase decât cele stabilite anterior.

Printre obiectivele-cheie ale planului se numără reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, și atingerea neutralității climatice înainte de 2045, devansând astfel termenul anterior stabilit pentru anul 2050. De asemenea, până în 2030, România își propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, având ca principale motoare energia eoliană, solară și biomasa​.

“România se află acum printre țările din Uniunea Europeană care au transmis în variantă finală Planurile Naționale în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Astfel, ne îndeplinim o obligație europeană importantă și facem un pas hotărât în lupta împotriva schimbărilor climatice, fără a face compromisuri de la obiectivele energiei sigure, accesibile și competitive pentru toți românii și mediul privat românesc. Am ridicat standardele și ne-am asumat ținte ambițioase, printr-o viziune de dezvoltare sustenabilă care integrează tehnologii inovatoare și investiții masive în energia regenerabilă.

Tranziția verde include provocări, dar și oportunități pe care suntem condamnați să le fructificăm. În zona de producție de energie curată, România trebuie să își dezvolte programul nuclear civil românesc, cu peste 2.200MW în două noi reactoare de tip CANDU la Cernavodă și primele șase module de reactoare de mici dimensiuni la Cernavodă. În Marea Neagră, peste 3000MW în centrale eoliene noi pot fi dezvoltați până în 2032. Finanțăm totodată din fonduri nerambursabile peste 10.000MW în parcuri solare și eoliene onshore și am lansat inițiative noi în alte tehnologii de viitor (geotermal, biocombustibili, hidrogen etc.). Mai mult, încurajăm prosumatorii, care au depășit 2000MW putere instalată, de la mai puțin de 200MW acum câțiva ani. Nu în ultimul rând, investim fonduri nerambursabile fără precedent în stocare și în modernizarea sistemului de transport și distribuție a energiei electrice.

Este totodată vital să dezvoltăm industria și lanțurile de furnizare pentru sprijinirea tranziției verzi. Din fonduri PNRR am semnat săptămâna aceasta primul contract pentru producția de panouri fotovoltaice la noi în țară și urmează alte contracte pentru producția de baterii românești de stocare a energiei electrice,” a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Ministerul Energiei continuă să colaboreze strâns cu partenerii naționali și internaționali pentru a asigura tranziția energetică a României și a proteja mediul înconjurător​.