Presa internațională, despre „finala prezidențială” Georgescu-Lasconi

Agenţia France Presse susține că România se află în faţa unui duel prezidenţial sub forma unui referendum privind viitorul Europei. A rămâne pe calea proeuropeană sau a face un salt în necunoscut. Românii au de ales între Elena Lasconi și Călin Georgescu. Financial Times compară alegerile prezidențiale din țara noastră cu „a doua revoluție a României”.

Un ultranaţionalist care l-a lăudat pe Putin a răsturnat ordinea postcomunistă şi este pe punctul de a prelua puterea în România, scrie joi jurnalistul Alec Russell, editor de politică externă la Financial Times, într-un articol de opinie intitulat „A doua revoluţie a României”.

În primele luni tulburi după ce România şi-a răsturnat şi executat dictatorul comunist în 1989, opozanţii clicii de apropiaţi ai partidului care preluaseră puterea cutreierau străzile Bucureştiului scandând „singura soluţie – altă revoluţie”. Erau puţini şi zdrenţuiţi. Dorinţa lor nu s-a îndeplinit niciodată. Dar societatea care fusese pusă în genunchi spre sfârşitul sumbrei guvernări a lui Nicolae Ceauşescu s-a angajat curând, deşi lent, în deschiderea şi reformarea instituţiilor pentru a adera mai întâi la NATO şi apoi la UE.

În primele luni tulburi după ce România şi-a răsturnat şi executat dictatorul comunist în 1989, opozanţii clicii de apropiaţi ai partidului care preluaseră puterea cutreierau străzile Bucureştiului scandând „singura soluţie – altă revoluţie”. Erau puţini şi zdrenţuiţi. Dorinţa lor nu s-a îndeplinit niciodată. Dar societatea care fusese pusă în genunchi spre sfârşitul sumbrei guvernări a lui Nicolae Ceauşescu s-a angajat curând, deşi lent, în deschiderea şi reformarea instituţiilor pentru a adera mai întâi la NATO şi apoi la UE.

Adversarii lui Georgescu au profitat de laudele sale din trecut pentru liderii fascişti ai României din anii 1930 şi începutul anilor 1940. Ei sunt „eroi naţionali”, a spus cândva Georgescu. Sentimentul că fantomele anilor 1930 au fost răscolite i-a indignat pe moderaţi, însă concentrarea lui Georgescu asupra trecutului recent este cea care a aprins acest foc de paie. Pentru majoritatea susţinătorilor săi, ceea ce rezonează este mesajul său anti-sistem, împotriva deciziilor UE, a vaccinărilor – România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare Covid din UE – şi a corupţiei elitelor, menţionează FT.

De-a lungul celor trei decenii şi jumătate, foştii comunişti care au condus iniţial ţara s-au transformat într-un partid social-democrat care prezidează un guvern adesea împotmolit în scandaluri de corupţie. Din când în când, aceştia au fost eliminaţi la urne de un partid de centru-dreapta, care a avut, de asemenea, un palmares oarecum plin de probleme.

„Există multă nemulţumire şi tensiuni acumulate în societate”, a declarat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO până în septembrie, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidenţiale. „Cele două partide mari nu reuşeau să ofere rezultate. Există o impresie de corupţie, oboseală şi mare eşec”, a spus Geoană, citat de FT. Geoană, care a fost ministru de externe şi lider al Partidului Social Democrat (PSD) în anii 2000 şi 2010, l-a cunoscut pe Georgescu când pedologul era unul dintre consilierii săi. El părea atunci pro-occidental, înainte de a aluneca spre extremă şi de a îmbrăţişa un discurs ultranaţionalist.

În calea lui Georgescu se află un politician liberal novice, Elena Lasconi, care, la fel ca Georgescu, a ajuns în mod neaşteptat în turul al doilea cu 19,2 % din voturi, faţă de 22,9 %. Sondajele de opinie sugerează că el este în frunte, deşi sunt considerate nesigure şi mult depinde de cum votează susţinătorii PSD. Ceea ce este clar este că el a construit o coaliţie largă a celor dezamăgiţi, inclusiv a multor români care lucrează în alte părţi ale UE.